Fraseboek

af Bysinne met of   »   ro Propoziţii scundare cu sau

93 [drie en negentig]

Bysinne met of

Bysinne met of

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Kies hoe jy die vertaling wil sien:   
Afrikaans Roemeens Speel Meer
Ek weet nie of hy my lief het nie. Nu----u-dacă-m- -ub--t-. N_ ş___ d___ m_ i_______ N- ş-i- d-c- m- i-b-ş-e- ------------------------ Nu ştiu dacă mă iubeşte. 0
Ek weet nie of hy terugkom nie. N- şt-- dacă-s--înto--c-. N_ ş___ d___ s_ î________ N- ş-i- d-c- s- î-t-a-c-. ------------------------- Nu ştiu dacă se întoarce. 0
Ek weet nie of hy my sal bel nie. Nu ş-iu dac- -ă--ună. N_ ş___ d___ m_ s____ N- ş-i- d-c- m- s-n-. --------------------- Nu ştiu dacă mă sună. 0
Of hy my wel lief het? O--- m- -ub--te? O___ m_ i_______ O-r- m- i-b-ş-e- ---------------- Oare mă iubeşte? 0
Of hy wel terugkom? O-re-vine î-apoi? O___ v___ î______ O-r- v-n- î-a-o-? ----------------- Oare vine înapoi? 0
Of hy my wel sal bel? O-r--mă su-ă? O___ m_ s____ O-r- m- s-n-? ------------- Oare mă sună? 0
Ek wonder of hy aan my dink. M- î-tr-b-da----- g---eşte-l-----e. M_ î_____ d___ s_ g_______ l_ m____ M- î-t-e- d-c- s- g-n-e-t- l- m-n-. ----------------------------------- Mă întreb dacă se gândeşte la mine. 0
Ek wonder of hy iemand anders het. Mă-între- dacă are-pe-alt-i-e-a. M_ î_____ d___ a__ p_ a_________ M- î-t-e- d-c- a-e p- a-t-i-e-a- -------------------------------- Mă întreb dacă are pe altcineva. 0
Ek wonder of hy jok. M- în-r-- d--ă mi---. M_ î_____ d___ m_____ M- î-t-e- d-c- m-n-e- --------------------- Mă întreb dacă minte. 0
Of hy wel aan my dink? Oar- ---g----ş-------i-e? O___ s_ g_______ l_ m____ O-r- s- g-n-e-t- l- m-n-? ------------------------- Oare se gândeşte la mine? 0
Of hy wel iemand anders het? O----a-e-pe-al---n-va? O___ a__ p_ a_________ O-r- a-e p- a-t-i-e-a- ---------------------- Oare are pe altcineva? 0
Of hy wel die waarheid praat? O----s-un- --e--r-l? O___ s____ a________ O-r- s-u-e a-e-ă-u-? -------------------- Oare spune adevărul? 0
Ek twyfel of hy werklik van my hou. M- în-o-e-c că--ă--la---cu-a---ăra-. M_ î_______ c_ m_ p____ c_ a________ M- î-d-i-s- c- m- p-a-e c- a-e-ă-a-. ------------------------------------ Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. 0
Ek twyfel of hy vir my gaan skryf. M-------e----ă-îm-------. M_ î_______ c_ î__ s_____ M- î-d-i-s- c- î-i s-r-e- ------------------------- Mă îndoiesc că îmi scrie. 0
Ek twyfel of hy met my gaan trou. M---n-o-esc--ă s- îns--r- c-----e. M_ î_______ c_ s_ î______ c_ m____ M- î-d-i-s- c- s- î-s-a-ă c- m-n-. ---------------------------------- Mă îndoiesc că se însoară cu mine. 0
Of hy wel werklik van my hou? O--e--- -l--e c--a-e-----? O___ m_ p____ c_ a________ O-r- m- p-a-e c- a-e-ă-a-? -------------------------- Oare mă place cu adevărat? 0
Of hy wel vir my gaan skryf? Oa-- îmi s-rie? O___ î__ s_____ O-r- î-i s-r-e- --------------- Oare îmi scrie? 0
Of hy wel met my gaan trou? Oa-e -e -n-o-ră c- ---e? O___ s_ î______ c_ m____ O-r- s- î-s-a-ă c- m-n-? ------------------------ Oare se însoară cu mine? 0

Laai af MP3 (.zip lêers)

MP3 Afrikaans + Roemeens (1-100) MP3 Roemeens (1-100)
Geen video is gevind nie!

Hoe leer die brein grammatika?

Ons begin as babas ons moedertaal leer. Dit gebeur heeltemal outomaties. Ons is nie daarvan bewus nie. Ons brein moet egter baie doen terwyl ons leer. As ons byvoorbeeld grammatika leer, het dit baie werk. Dit hoor elke dag nuwe dinge. Dit kry aanhoudend nuwe impulse. Die brein kan egter nie elke impuls afsonderlik verwerk nie. Dit moet ekonomies werk. Daarom oriënteer dit homself volgens reëlmatigheid. Die brein onthou wat dit gereeld hoor. Dit registreer hoe ’n spesifieke ding gebeur. Uit dié voorbeelde skep dit dan ’n grammatikale reël. Kinders weet of ’n sin reg of verkeerd is. Hulle weet egter nie hoekom dit so is nie. Die brein ken die reëls sonder dat hy dit geleer het. Volwassenes leer ’n taal anders. Hulle ken reeds die struktuur van hul moedertaal. Dit vorm die grondslag vir die nuwe grammatikale reëls. Volwassenes het onderrig nodig om te leer. Wanneer die brein grammatika leer, het dit ’n vaste stelsel. Dit kan byvoorbeeld in selfstandige naamwoorde en werkwoorde gesien word. Hulle word in verskillende dele van die brein gestoor. Wanneer hulle verwerk word, is verskillende dele van die brein aktief. Maklike reëls word ook anders as ingewikkelde reëls geleer. Vir ingewikkelde reëls werk meer dele van die brein saam. Presies hoe die brein grammatika leer, is nog nie nagevors nie. Ons weet egter dat dit teoreties alle grammatika kan leer…