Dicționar de expresii

ro La şcoală   »   mk Во училиште

4 [patru]

La şcoală

La şcoală

4 [четири]

4 [chyetiri]

Во училиште

Vo oochilishtye

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Unde suntem? Каде сме? К___ с___ К-д- с-е- --------- Каде сме? 0
Kad-e s---? K____ s____ K-d-e s-y-? ----------- Kadye smye?
Suntem la şcoală. Ни----е во---и-----то. Н__ с__ в_ у__________ Н-е с-е в- у-и-и-т-т-. ---------------------- Ние сме во училиштето. 0
N-y--s-ye vo -o-h--ishtye-o. N___ s___ v_ o______________ N-y- s-y- v- o-c-i-i-h-y-t-. ---------------------------- Niye smye vo oochilishtyeto.
Avem cursuri. Н-е-и-ам--н----в-. Н__ и____ н_______ Н-е и-а-е н-с-а-а- ------------------ Ние имаме настава. 0
N-y- ------ --stav-. N___ i_____ n_______ N-y- i-a-y- n-s-a-a- -------------------- Niye imamye nastava.
Aceştia sunt elevii. О-- с---чени---е. О__ с_ у_________ О-а с- у-е-и-и-е- ----------------- Ова се учениците. 0
Ov- s-e-ooc---nit-i--e. O__ s__ o______________ O-a s-e o-c-y-n-t-i-y-. ----------------------- Ova sye oochyenitzitye.
Aceasta este profesoara. О---- на--а-н-чкат-. О__ е н_____________ О-а е н-с-а-н-ч-а-а- -------------------- Ова е наставничката. 0
Ova -e nas---ni-h--t-. O__ y_ n______________ O-a y- n-s-a-n-c-k-t-. ---------------------- Ova ye nastavnichkata.
Aceasta este clasa. Ова е о-деле--е--. О__ е о___________ О-а е о-д-л-н-е-о- ------------------ Ова е одделението. 0
Ova -e---dyel-e-----o. O__ y_ o______________ O-a y- o-d-e-y-n-y-t-. ---------------------- Ova ye oddyelyeniyeto.
Ce facem? Ш-- --авим-? Ш__ п_______ Ш-о п-а-и-е- ------------ Што правиме? 0
Shto pra-i---? S___ p________ S-t- p-a-i-y-? -------------- Shto pravimye?
Învăţăm. Ни--у--ме. Н__ у_____ Н-е у-и-е- ---------- Ние учиме. 0
N-ye--o--i---. N___ o________ N-y- o-c-i-y-. -------------- Niye oochimye.
Învăţăm o limbă. Ние-уч--е-е--н-јаз--. Н__ у____ е___ ј_____ Н-е у-и-е е-е- ј-з-к- --------------------- Ние учиме еден јазик. 0
Niye o-c--my--y--y-n------. N___ o_______ y_____ ј_____ N-y- o-c-i-y- y-d-e- ј-z-k- --------------------------- Niye oochimye yedyen јazik.
Eu învăţ engleză. Ј-с ---м-англиск-. Ј__ у___ а________ Ј-с у-а- а-г-и-к-. ------------------ Јас учам англиски. 0
Ј-s ooch-m--------k-. Ј__ o_____ a_________ Ј-s o-c-a- a-g-l-s-i- --------------------- Јas oocham anguliski.
Tu înveţi spaniolă. Ти учиш -п-----. Т_ у___ ш_______ Т- у-и- ш-а-с-и- ---------------- Ти учиш шпански. 0
T--o-----h-shpa--ki. T_ o______ s________ T- o-c-i-h s-p-n-k-. -------------------- Ti oochish shpanski.
El învaţă germană. Т-ј -------манс-и. Т__ у__ г_________ Т-ј у-и г-р-а-с-и- ------------------ Тој учи германски. 0
To- oo-h----y---ans--. T__ o____ g___________ T-ј o-c-i g-y-r-a-s-i- ---------------------- Toј oochi guyermanski.
Noi învăţăm franceză. Н---учи-е--р-н-у--и. Н__ у____ ф_________ Н-е у-и-е ф-а-ц-с-и- -------------------- Ние учиме француски. 0
Ni-e ooc------f-a-tzo-s-i. N___ o_______ f___________ N-y- o-c-i-y- f-a-t-o-s-i- -------------------------- Niye oochimye frantzooski.
Voi învăţaţi italiană. В-е--чит- -т-л----ск-. В__ у____ и___________ В-е у-и-е и-а-и-а-с-и- ---------------------- Вие учите италијански. 0
Vi-e --c--t-e-it-liјansk-. V___ o_______ i___________ V-y- o-c-i-y- i-a-i-a-s-i- -------------------------- Viye oochitye italiјanski.
Ei învaţă rusă. Ти- у----ру-ки. Т__ у___ р_____ Т-е у-а- р-с-и- --------------- Тие учат руски. 0
T-y- --ch---roo---. T___ o_____ r______ T-y- o-c-a- r-o-k-. ------------------- Tiye oochat rooski.
Învăţarea limbilor este interesantă. У--њето-јаз----е-ин-е--с--. У______ ј_____ е и_________ У-е-е-о ј-з-ц- е и-т-р-с-о- --------------------------- Учењето јазици е интересно. 0
O---ye----- -azitz- ye--n--er----o. O__________ ј______ y_ i___________ O-c-y-њ-e-o ј-z-t-i y- i-t-e-y-s-o- ----------------------------------- Oochyeњyeto јazitzi ye intyeryesno.
Noi vrem să înţelegem oamenii. Ни----к--е да--и --зб-р-----у-е--. Н__ с_____ д_ г_ р________ л______ Н-е с-к-м- д- г- р-з-и-а-е л-ѓ-т-. ---------------------------------- Ние сакаме да ги разбираме луѓето. 0
Niy--s-kamy- -a-gu-----b---m-e-l-oѓ--to. N___ s______ d_ g__ r_________ l________ N-y- s-k-m-e d- g-i r-z-i-a-y- l-o-y-t-. ---------------------------------------- Niye sakamye da gui razbiramye looѓyeto.
Noi vrem să vorbim cu oamenii. Ние ---а-- -- з-о---а-е--о лу--т-. Н__ с_____ д_ з________ с_ л______ Н-е с-к-м- д- з-о-у-а-е с- л-ѓ-т-. ---------------------------------- Ние сакаме да зборуваме со луѓето. 0
Niy- -a-amye--a ----o--amy- -o-l-o---t-. N___ s______ d_ z__________ s_ l________ N-y- s-k-m-e d- z-o-o-v-m-e s- l-o-y-t-. ---------------------------------------- Niye sakamye da zboroovamye so looѓyeto.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Macedoneană (1-100) MP3 Macedoneană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ziua limbii materne

Vă place limba voastră maternă? Atunci ar trebui să o sărbătoriţi pe viitor! Mai exact pe 21 februarie! Este ziua internaţională a limbii materne. Este sărbătorită în fiecare an, din anul 2000. Această dată a fost stabilită de UNESCO. UNESCO este Organizaţia Naţiunilor Unite. Ea se ocupă de teme legate de ştiinţă, educaţie şi cultură. UNESCO doreşte păstrarea patrimoniului cultural al umanităţii. Limbile fac parte din acest patrimoniu cultural. Iată de ce ele trebuie protejate, cultivate şi promovate. Data de 21 februarie este consacrată diversităţii lingvistice. Se estimează existenţa a 6000-7000 de limbi în întreaga lume. Totuşi, jumătate dintre aceste sunt pe cale de dispariţie. La fiecare două săptămâni, o limbă dispare pentru totdeauna. Dar fiecare limbă constituie o sumă considerabilă de cunoştinţe. Cunoştinţele popoarelor se regăsesc în limbile acestora. Istoria unei naţiuni se reflectă în limba sa. Experienţele şi tradiţiile sunt de asemenea vehiculate de limbă. Limba maternă este astfel parte integrantă din fiecare identitate naţională. Atunci când o limbă dispare, pierdem mai mult decât cuvinte. Pe data de 21 februarie comemorăm aceste lucruri. Oamenii trebuie să înţeleagă ce importanţă au limbile. Şi trebuie să reflecteze la ceea ce ar putea face pentru a păstra limbile. Aşadar, arătaţi că limba pe care o vorbiţi este importantă pentru dumneavoastră! Poate aţi reuşi să faceţi un tort? Şi să faceţi o inscripţie din pastă de zahăr. În limba voastră maternă, desigur!
Știați?
Limba bosniacă este o limbă slavică. Este vorbită cu precădere în Bosnia și Herțegovina. Mai sunt vorbitori și Serbia, Croația, Macedonia și Muntenegru. Bosniaca este limba nativă a circa 2,5 milioane de oameni. Este foarte similară croatei și limbii sârbe. Vocabularul, ortografia și gramatica celor trei limbi diferă foarte puțin! O persoană care vorbește bosniaca poate înțelege foarte ușor sârba și croata. De aceea, statusul limbii bosniace este de multe ori pus sub semnul întrebării. Unii lingviști au dubii dacă bosniaca este sau nu o limbă de sine stătătoare. Ei pretind că este doar un dialect al limbii sârbo-croate. Multe influențe străine în limba bosniacă prezintă un deosebit interes. Regiunea a aparținut, în trecut, când Orientului când Occidentului. Din cauza asta, limba a împrumutat mulți termeni din arabă, turcă sau persană. Acesta e un lucru foarte rar în limbile slavice. Dar face deliciul acestei limbi unice.