Dicționar de expresii

ro Numere   »   te అంకెలు

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [ఏడు]

7 [Ēḍu]

అంకెలు

Aṅkelu

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Telugu Joaca Mai mult
Eu număr: నే---ల-క-క-ె--ా-ు నే_ లె______ న-న- ల-క-క-ె-త-న- ----------------- నేను లెక్కపెడతాను 0
Aṅ--lu A_____ A-k-l- ------ Aṅkelu
unu, doi, trei ఒక--,-ర-ండు,-మూడు ఒ___ రెం__ మూ_ ఒ-ట-, ర-ం-ు- మ-డ- ----------------- ఒకటి, రెండు, మూడు 0
A--elu A_____ A-k-l- ------ Aṅkelu
Eu număr până la trei. న--ు----- వర-ు--ె-----డతాను నే_ మూ_ వ__ లె______ న-న- మ-డ- వ-క- ల-క-క-ె-త-న- --------------------------- నేను మూడు వరకు లెక్కపెడతాను 0
N--u --k-----a-ā-u N___ l____________ N-n- l-k-a-e-a-ā-u ------------------ Nēnu lekkapeḍatānu
Eu număr mai departe: నేను--ాని తర-------లె--క-ెడతా-ు: నే_ దా_ త____ లె_______ న-న- ద-న- త-ు-ా-ద- ల-క-క-ె-త-న-: -------------------------------- నేను దాని తరువాతది లెక్కపెడతాను: 0
Nēnu -ek-a--ḍ--ānu N___ l____________ N-n- l-k-a-e-a-ā-u ------------------ Nēnu lekkapeḍatānu
patru, cinci, şase, నాలుగు- ఐద-----ు, నా___ ఐ__ ఆ__ న-ల-గ-, ఐ-ు- ఆ-ు- ----------------- నాలుగు, ఐదు, ఆరు, 0
Nēnu -ek-a-eḍatānu N___ l____________ N-n- l-k-a-e-a-ā-u ------------------ Nēnu lekkapeḍatānu
şapte, opt, nouă ఏ--- ----ిద---తొమ-మ--ి ఏ__ ఎ____ తొ___ ఏ-ు- ఎ-ి-ి-ి- త-మ-మ-ద- ---------------------- ఏడు, ఎనిమిది, తొమ్మిది 0
Okaṭ-, reṇ-u--m--u O_____ r_____ m___ O-a-i- r-ṇ-u- m-ḍ- ------------------ Okaṭi, reṇḍu, mūḍu
Eu număr. న--- --క-కప--తా-ు నే_ లె______ న-న- ల-క-క-ె-త-న- ----------------- నేను లెక్కపెడతాను 0
Ok--i, r-ṇḍ-,---ḍu O_____ r_____ m___ O-a-i- r-ṇ-u- m-ḍ- ------------------ Okaṭi, reṇḍu, mūḍu
Tu numeri. న--్వు లెక--ప-ట--ు ను__ లె_____ న-వ-వ- ల-క-క-ె-్-ు ------------------ నువ్వు లెక్కపెట్టు 0
O-a--- r-ṇ----mū-u O_____ r_____ m___ O-a-i- r-ṇ-u- m-ḍ- ------------------ Okaṭi, reṇḍu, mūḍu
El numără. అ-న- ల---క-ె-తాడు అ__ లె______ అ-న- ల-క-క-ె-త-డ- ----------------- అతను లెక్కపెడతాడు 0
Nē-- --ḍu v-r----le--ape-a---u N___ m___ v_____ l____________ N-n- m-ḍ- v-r-k- l-k-a-e-a-ā-u ------------------------------ Nēnu mūḍu varaku lekkapeḍatānu
Unu. Primul. ఒకటి----ద--ది ఒ___ మొ___ ఒ-ట-. మ-ద-ి-ి ------------- ఒకటి. మొదటిది 0
Nēnu-mūḍ--va--ku---k----ḍ--ānu N___ m___ v_____ l____________ N-n- m-ḍ- v-r-k- l-k-a-e-a-ā-u ------------------------------ Nēnu mūḍu varaku lekkapeḍatānu
Doi. Al doilea. ర--డు. రె-డవ-ి రెం__ రెం___ ర-ం-ు- ర-ం-వ-ి -------------- రెండు. రెండవది 0
Nēnu-mū-- va-ak----k---e-a--nu N___ m___ v_____ l____________ N-n- m-ḍ- v-r-k- l-k-a-e-a-ā-u ------------------------------ Nēnu mūḍu varaku lekkapeḍatānu
Trei. Al treilea. మూడ---మూ--ది మూ__ మూ___ మ-డ-. మ-డ-ద- ------------ మూడు. మూడవది 0
N-nu-dāni t---v---d-----------tānu: N___ d___ t_________ l_____________ N-n- d-n- t-r-v-t-d- l-k-a-e-a-ā-u- ----------------------------------- Nēnu dāni taruvātadi lekkapeḍatānu:
Patru. Al Patrulea. నా--గ---న-ల్-వ-ి నా___ నా____ న-ల-గ-. న-ల-గ-ద- ---------------- నాలుగు. నాల్గవది 0
Nēnu-d--- ---uv--adi -ek-a-eḍ-t---: N___ d___ t_________ l_____________ N-n- d-n- t-r-v-t-d- l-k-a-e-a-ā-u- ----------------------------------- Nēnu dāni taruvātadi lekkapeḍatānu:
Cinci. Al cincilea. ఐద-.---వది ఐ__ ఐ___ ఐ-ు- ఐ-వ-ి ---------- ఐదు. ఐదవది 0
Nēnu dā---t--u--t--i ---ka---at--u: N___ d___ t_________ l_____________ N-n- d-n- t-r-v-t-d- l-k-a-e-a-ā-u- ----------------------------------- Nēnu dāni taruvātadi lekkapeḍatānu:
Şase. Al şaselea. ఆ--. ----ి ఆ__ ఆ___ ఆ-ు- ఆ-వ-ి ---------- ఆరు. ఆరవది 0
Nā---u,-aid-, ār-, N______ a____ ā___ N-l-g-, a-d-, ā-u- ------------------ Nālugu, aidu, āru,
Şapte. Al şaptelea. ఏడు.-ఏ---ి ఏ__ ఏ___ ఏ-ు- ఏ-వ-ి ---------- ఏడు. ఏడవది 0
N-lugu- a-du--ā-u, N______ a____ ā___ N-l-g-, a-d-, ā-u- ------------------ Nālugu, aidu, āru,
Opt. Al optulea. ఎనిమ---. ఎ--మ-ద--ి ఎ____ ఎ_____ ఎ-ి-ి-ి- ఎ-ి-ి-వ-ి ------------------ ఎనిమిది. ఎనిమిదవది 0
N--ugu, -idu- --u, N______ a____ ā___ N-l-g-, a-d-, ā-u- ------------------ Nālugu, aidu, āru,
Nouă. Al nouălea. త-----ది. త-మ---దవ-ి తొ____ తొ_____ త-మ-మ-ద-. త-మ-మ-ద-ద- -------------------- తొమ్మిది. తొమ్మిదవది 0
Ēḍ---e-im-di- --m-midi Ē___ e_______ t_______ Ē-u- e-i-i-i- t-m-m-d- ---------------------- Ēḍu, enimidi, tom'midi

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.