Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   el Εποχές και καιρός

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [δεκαέξι]

16 [dekaéxi]

Εποχές και καιρός

Epochés kai kairós

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Αυ-ές-εί--- -ι ----έ-: Α____ ε____ ο_ ε______ Α-τ-ς ε-ν-ι ο- ε-ο-έ-: ---------------------- Αυτές είναι οι εποχές: 0
Epo--é- k-i-ka-rós E______ k__ k_____ E-o-h-s k-i k-i-ó- ------------------ Epochés kai kairós
primăvara, vara, Η--ν-ι-η---ο---λο-α---, Η ά______ τ_ κ_________ Η ά-ο-ξ-, τ- κ-λ-κ-ί-ι- ----------------------- Η άνοιξη, το καλοκαίρι, 0
E-o-----k-------ós E______ k__ k_____ E-o-h-s k-i k-i-ó- ------------------ Epochés kai kairós
toamna şi iarna. τ------------κ-ι---χε--ώνα-. τ_ φ________ κ__ ο χ________ τ- φ-ι-ό-ω-ο κ-ι ο χ-ι-ώ-α-. ---------------------------- το φθινόπωρο και ο χειμώνας. 0
Autés-e-nai-o---p-c-és: A____ e____ o_ e_______ A-t-s e-n-i o- e-o-h-s- ----------------------- Autés eínai oi epochés:
Vara este fierbinte. Το -α--κα-ρ- -ί-α- ζ--τό. Τ_ κ________ ε____ ζ_____ Τ- κ-λ-κ-ί-ι ε-ν-ι ζ-σ-ό- ------------------------- Το καλοκαίρι είναι ζεστό. 0
Au----eín-- oi ---c-é-: A____ e____ o_ e_______ A-t-s e-n-i o- e-o-h-s- ----------------------- Autés eínai oi epochés:
Vara bate soarele. Το κ-λ-----ι -άμ--ι --ήλ--ς. Τ_ κ________ λ_____ ο ή_____ Τ- κ-λ-κ-ί-ι λ-μ-ε- ο ή-ι-ς- ---------------------------- Το καλοκαίρι λάμπει ο ήλιος. 0
Auté- e-----o- ---chés: A____ e____ o_ e_______ A-t-s e-n-i o- e-o-h-s- ----------------------- Autés eínai oi epochés:
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Το-καλοκ-----μ-----έ--- να--ε--α---ε. Τ_ κ________ μ__ α_____ ν_ π_________ Τ- κ-λ-κ-ί-ι μ-ς α-έ-ε- ν- π-ρ-α-ά-ε- ------------------------------------- Το καλοκαίρι μας αρέσει να περπατάμε. 0
Ē ánoix-, -- -a--k-í-i, Ē á______ t_ k_________ Ē á-o-x-, t- k-l-k-í-i- ----------------------- Ē ánoixē, to kalokaíri,
Iarna este rece. Ο -ε----ας-ε---ι-κ--ος. Ο χ_______ ε____ κ_____ Ο χ-ι-ώ-α- ε-ν-ι κ-ύ-ς- ----------------------- Ο χειμώνας είναι κρύος. 0
Ē á-oix----o -a--ka--i, Ē á______ t_ k_________ Ē á-o-x-, t- k-l-k-í-i- ----------------------- Ē ánoixē, to kalokaíri,
Iarna ninge sau plouă. Τ-ν χε-μώ-α -ιονίζει ή βρέ---. Τ__ χ______ χ_______ ή β______ Τ-ν χ-ι-ώ-α χ-ο-ί-ε- ή β-έ-ε-. ------------------------------ Τον χειμώνα χιονίζει ή βρέχει. 0
Ē--no--ē- to-k--okaíri, Ē á______ t_ k_________ Ē á-o-x-, t- k-l-k-í-i- ----------------------- Ē ánoixē, to kalokaíri,
Iarna stăm cu plăcere acasă. Τ-- --ιμ-να -α- -ρέ-------μ-ν-υ-- στο----τι. Τ__ χ______ μ__ α_____ ν_ μ______ σ__ σ_____ Τ-ν χ-ι-ώ-α μ-ς α-έ-ε- ν- μ-ν-υ-ε σ-ο σ-ί-ι- -------------------------------------------- Τον χειμώνα μας αρέσει να μένουμε στο σπίτι. 0
to--ht-i--pō-o k-i-- --e--ṓn--. t_ p__________ k__ o c_________ t- p-t-i-ó-ō-o k-i o c-e-m-n-s- ------------------------------- to phthinópōro kai o cheimṓnas.
Este rece. Κάνει-κ--ο. Κ____ κ____ Κ-ν-ι κ-ύ-. ----------- Κάνει κρύο. 0
to-p--hinó---o-k-- - -h-imṓn--. t_ p__________ k__ o c_________ t- p-t-i-ó-ō-o k-i o c-e-m-n-s- ------------------------------- to phthinópōro kai o cheimṓnas.
Plouă. Β-----. Β______ Β-έ-ε-. ------- Βρέχει. 0
t--ph--i--p--- kai-- c-eim-n-s. t_ p__________ k__ o c_________ t- p-t-i-ó-ō-o k-i o c-e-m-n-s- ------------------------------- to phthinópōro kai o cheimṓnas.
Bate vântul. Φ-σ-ε-. Φ______ Φ-σ-ε-. ------- Φυσάει. 0
T- k---k---i --nai -e---. T_ k________ e____ z_____ T- k-l-k-í-i e-n-i z-s-ó- ------------------------- To kalokaíri eínai zestó.
Este cald. Κάνε- ζ-σ-η. Κ____ ζ_____ Κ-ν-ι ζ-σ-η- ------------ Κάνει ζέστη. 0
T--ka------- -ína- z-st-. T_ k________ e____ z_____ T- k-l-k-í-i e-n-i z-s-ó- ------------------------- To kalokaíri eínai zestó.
Este însorit. Έ-ει ή------------α. Έ___ ή___ / λ_______ Έ-ε- ή-ι- / λ-α-ά-α- -------------------- Έχει ήλιο / λιακάδα. 0
T--k-loka-ri e-na--z--tó. T_ k________ e____ z_____ T- k-l-k-í-i e-n-i z-s-ó- ------------------------- To kalokaíri eínai zestó.
Este senin. Έχε- λί-- ----ε---. Έ___ λ___ σ________ Έ-ε- λ-γ- σ-ν-ε-ι-. ------------------- Έχει λίγη συννεφιά. 0
T--ka-----r--lámpe- o-ḗlio-. T_ k________ l_____ o ḗ_____ T- k-l-k-í-i l-m-e- o ḗ-i-s- ---------------------------- To kalokaíri lámpei o ḗlios.
Cum este astăzi vremea? Τ----ιρό----ε- --μ--α; Τ_ κ____ κ____ σ______ Τ- κ-ι-ό κ-ν-ι σ-μ-ρ-; ---------------------- Τι καιρό κάνει σήμερα; 0
T- -alok------ámp---- -lio-. T_ k________ l_____ o ḗ_____ T- k-l-k-í-i l-m-e- o ḗ-i-s- ---------------------------- To kalokaíri lámpei o ḗlios.
Astăzi este rece. Σήμ--α -ά-ει-κ--ο. Σ_____ κ____ κ____ Σ-μ-ρ- κ-ν-ι κ-ύ-. ------------------ Σήμερα κάνει κρύο. 0
To--a-okaí-- ---p-i - ḗ-i--. T_ k________ l_____ o ḗ_____ T- k-l-k-í-i l-m-e- o ḗ-i-s- ---------------------------- To kalokaíri lámpei o ḗlios.
Astăzi este cald. Σ-μ--α -άνει ζ-στη. Σ_____ κ____ ζ_____ Σ-μ-ρ- κ-ν-ι ζ-σ-η- ------------------- Σήμερα κάνει ζέστη. 0
To kal-k-ír----- -rés-i -a -erp----e. T_ k________ m__ a_____ n_ p_________ T- k-l-k-í-i m-s a-é-e- n- p-r-a-á-e- ------------------------------------- To kalokaíri mas arései na perpatáme.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Greacă (1-100) MP3 Greacă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.