Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   hy տարվա եղանակները և եղանակը

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [տասնվեց]

16 [tasnvets’]

տարվա եղանակները և եղանակը

tarva yeghanaknery yev yeghanaky

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Սր--- --րվա -ղա-ակ-ն--ն -ն; Ս____ տ____ ե__________ ե__ Ս-ա-ք տ-ր-ա ե-ա-ա-ա-ե-ն ե-; --------------------------- Սրանք տարվա եղանականերն են; 0
tar-a yeghanakner---ev--eghana-y t____ y___________ y__ y________ t-r-a y-g-a-a-n-r- y-v y-g-a-a-y -------------------------------- tarva yeghanaknery yev yeghanaky
primăvara, vara, գ-ր---,---ա-, գ______ ա____ գ-ր-ւ-, ա-ա-, ------------- գարուն, ամառ, 0
tarv--ye-han---e-y yev-ye-----ky t____ y___________ y__ y________ t-r-a y-g-a-a-n-r- y-v y-g-a-a-y -------------------------------- tarva yeghanaknery yev yeghanaky
toamna şi iarna. ա-ո-ն----մեռ: ա____ և ձ____ ա-ո-ն և ձ-ե-: ------------- աշուն և ձմեռ: 0
Sr---’ t--v- -e--anaka--rn---n; S_____ t____ y____________ y___ S-a-k- t-r-a y-g-a-a-a-e-n y-n- ------------------------------- Srank’ tarva yeghanakanern yen;
Vara este fierbinte. Ա-ռա---շո--է: Ա_____ շ__ է_ Ա-ռ-ն- շ-գ է- ------------- Ամռանը շոգ է: 0
Srank- --rv- ----a-akan-rn-y-n; S_____ t____ y____________ y___ S-a-k- t-r-a y-g-a-a-a-e-n y-n- ------------------------------- Srank’ tarva yeghanakanern yen;
Vara bate soarele. Ա-ռ-նը շողո-մ-----և-: Ա_____ շ_____ է ա____ Ա-ռ-ն- շ-ղ-ւ- է ա-և-: --------------------- Ամռանը շողում է արևը: 0
S-a-k-----v- y---a-a-a-er- -e-; S_____ t____ y____________ y___ S-a-k- t-r-a y-g-a-a-a-e-n y-n- ------------------------------- Srank’ tarva yeghanakanern yen;
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Ամռ-նը-հա--------ե-- --ո-- զ-ո--նք-: Ա_____ հ________ ե__ գ____ զ________ Ա-ռ-ն- հ-ճ-ւ-ք-վ ե-ք գ-ո-մ զ-ո-ա-ք-: ------------------------------------ Ամռանը հաճույքով ենք գնում զբոսանքի: 0
garu-- am---, g_____ a_____ g-r-n- a-a-r- ------------- garun, amarr,
Iarna este rece. Ձ-ռա-- ցո-րտ-է: Ձ_____ ց____ է_ Ձ-ռ-ն- ց-ւ-տ է- --------------- Ձմռանը ցուրտ է: 0
g-run,-a-a--, g_____ a_____ g-r-n- a-a-r- ------------- garun, amarr,
Iarna ninge sau plouă. Ձ--ան--ձ---ն --- ա---և է-գալ--: Ձ_____ ձ____ կ__ ա____ է գ_____ Ձ-ռ-ն- ձ-ո-ն կ-մ ա-ձ-և է գ-լ-ս- ------------------------------- Ձմռանը ձյուն կամ անձրև է գալիս: 0
g----, am-r-, g_____ a_____ g-r-n- a-a-r- ------------- garun, amarr,
Iarna stăm cu plăcere acasă. Ձ------հ--ո-յ-ո-----ն-ե------ւմ: Ձ_____ հ________ տ___ ե__ մ_____ Ձ-ռ-ն- հ-ճ-ւ-ք-վ տ-ն- ե-ք մ-ո-մ- -------------------------------- Ձմռանը հաճույքով տանն ենք մնում: 0
a---n --v------r a____ y__ d_____ a-h-n y-v d-m-r- ---------------- ashun yev dzmerr
Este rece. Ցուր- է: Ց____ է_ Ց-ւ-տ է- -------- Ցուրտ է: 0
as-u- ye----me-r a____ y__ d_____ a-h-n y-v d-m-r- ---------------- ashun yev dzmerr
Plouă. Ա-ձրև-է-գալ-ս: Ա____ է գ_____ Ա-ձ-և է գ-լ-ս- -------------- Անձրև է գալիս: 0
ash----e---z--rr a____ y__ d_____ a-h-n y-v d-m-r- ---------------- ashun yev dzmerr
Bate vântul. Քամ-տ-է: Ք____ է_ Ք-մ-տ է- -------- Քամոտ է: 0
Am-r-ny sh-g-e A______ s___ e A-r-a-y s-o- e -------------- Amrrany shog e
Este cald. Տ-ք է: Տ__ է_ Տ-ք է- ------ Տաք է: 0
Amrr-ny sh-g e A______ s___ e A-r-a-y s-o- e -------------- Amrrany shog e
Este însorit. Ա-և-- է: Ա____ է_ Ա-և-տ է- -------- Արևոտ է: 0
A-rr-n- s----e A______ s___ e A-r-a-y s-o- e -------------- Amrrany shog e
Este senin. Ա--ոտ--: Ա____ է_ Ա-և-տ է- -------- Արևոտ է: 0
Amrra-y--h----- e-----y A______ s______ e a____ A-r-a-y s-o-h-m e a-e-y ----------------------- Amrrany shoghum e arevy
Cum este astăzi vremea? Եղ--ա-ն---չ---ս-- ա-ս-ր: Ե______ ի______ է ա_____ Ե-ա-ա-ն ի-չ-ե-ս է ա-ս-ր- ------------------------ Եղանակն ինչպե՞ս է այսօր: 0
A-rr-n- s-o--u--e-a-e-y A______ s______ e a____ A-r-a-y s-o-h-m e a-e-y ----------------------- Amrrany shoghum e arevy
Astăzi este rece. Ա---- ց---- է: Ա____ ց____ է_ Ա-ս-ր ց-ւ-տ է- -------------- Այսօր ցուրտ է: 0
A--ra-y-s-og-u- ----evy A______ s______ e a____ A-r-a-y s-o-h-m e a-e-y ----------------------- Amrrany shoghum e arevy
Astăzi este cald. Ա---ր--աք--: Ա____ տ__ է_ Ա-ս-ր տ-ք է- ------------ Այսօր տաք է: 0
A-r-an- -a---yk--- -en-- -n-- -bosank-i A______ h_________ y____ g___ z________ A-r-a-y h-c-u-k-o- y-n-’ g-u- z-o-a-k-i --------------------------------------- Amrrany hachuyk’ov yenk’ gnum zbosank’i

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.