Dicționar de expresii

ro În casă   »   hy տանը

17 [şaptesprezece]

În casă

În casă

17 [տասնյոթ]

17 [tasnyot’]

տանը

tany

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Aici este casa noastră. Սա -եր -ո--- է: Ս_ մ__ տ____ է_ Ս- մ-ր տ-ւ-ն է- --------------- Սա մեր տունն է: 0
t-ny t___ t-n- ---- tany
Sus este acoperişul. Վե---ւ--տ-նի-ն է: Վ______ տ_____ է_ Վ-ր-ո-մ տ-ն-ք- է- ----------------- Վերևում տանիքն է: 0
t--y t___ t-n- ---- tany
Jos este pivniţa. Նե-ք--ւ- նկու-ն--: Ն_______ ն_____ է_ Ն-ր-և-ւ- ն-ո-ղ- է- ------------------ Ներքևում նկուղն է: 0
S- -er--un- e S_ m__ t___ e S- m-r t-n- e ------------- Sa mer tunn e
În spatele casei este o grădină. Տա--հե---ւմ-պ--տեզն -: Տ__ հ______ պ______ է_ Տ-ն հ-տ-ո-մ պ-ր-ե-ն է- ---------------------- Տան հետևում պարտեզն է: 0
Sa -er t-n--e S_ m__ t___ e S- m-r t-n- e ------------- Sa mer tunn e
În faţa casei nu este nicio stradă. Տան --մ-ց -ող-- չ-ա: Տ__ դ____ փ____ չ___ Տ-ն դ-մ-ց փ-ղ-ց չ-ա- -------------------- Տան դիմաց փողոց չկա: 0
S---e----nn-e S_ m__ t___ e S- m-r t-n- e ------------- Sa mer tunn e
Lângă casă sunt pomi. Տ-ն----ք-ն ծ---ր---: Տ__ կ_____ ծ____ ե__ Տ-ն կ-ղ-ի- ծ-ռ-ր ե-: -------------------- Տան կողքին ծառեր են: 0
Ver-v-m---ni-’- e V______ t______ e V-r-v-m t-n-k-n e ----------------- Verevum tanik’n e
Aici este locuinţa mea. Ս- իմ --ակարա---է: Ս_ ի_ բ________ է_ Ս- ի- բ-ա-ա-ա-ն է- ------------------ Սա իմ բնակարանն է: 0
Ve--vu- t-ni----e V______ t______ e V-r-v-m t-n-k-n e ----------------- Verevum tanik’n e
Aici sunt bucătăria şi baia. Ս--խ----ոցն է ու-լո-ա----: Ս_ խ_______ է ո_ լ________ Ս- խ-հ-ն-ց- է ո- լ-գ-ր-ն-: -------------------------- Սա խոհանոցն է ու լոգարանը: 0
Verevu--ta--k-- e V______ t______ e V-r-v-m t-n-k-n e ----------------- Verevum tanik’n e
Acolo este camera de zi şi dormitorul. Ա-նտեղ-----ր-ս-ն-ակն-է ո---ն--րան-: Ա_____ հ____________ է ո_ ն________ Ա-ն-ե- հ-ո-ր-ս-ն-ա-ն է ո- ն-ջ-ր-ն-: ----------------------------------- Այնտեղ հյուրասենյակն է ու ննջարանը: 0
N-r-’y--um nk-g-- e N_________ n_____ e N-r-’-e-u- n-u-h- e ------------------- Nerk’yevum nkughn e
Uşa casei este închisă. Տ---դո-ռ- -ա- է: Տ__ դ____ փ__ է_ Տ-ն դ-ւ-ը փ-կ է- ---------------- Տան դուռը փակ է: 0
Nerk’-e--m--kug-n-e N_________ n_____ e N-r-’-e-u- n-u-h- e ------------------- Nerk’yevum nkughn e
Dar ferestrele sunt deschise. Բայց--ա--ւհա---ր----ց-են: Բ___ պ___________ բ__ ե__ Բ-յ- պ-տ-ւ-ա-ն-ր- բ-ց ե-: ------------------------- Բայց պատուհանները բաց են: 0
Ne----e--- nkugh--e N_________ n_____ e N-r-’-e-u- n-u-h- e ------------------- Nerk’yevum nkughn e
Astăzi este cald. Ա--օ- -ո--է: Ա____ շ__ է_ Ա-ս-ր շ-գ է- ------------ Այսօր շոգ է: 0
Tan --t-v-- --rt--n e T__ h______ p______ e T-n h-t-v-m p-r-e-n e --------------------- Tan hetevum partezn e
Noi mergem în camera de zi. Մ-նք -նո-- ե-ք հ---րաս--յա-: Մ___ գ____ ե__ հ____________ Մ-ն- գ-ո-մ ե-ք հ-ո-ր-ս-ն-ա-: ---------------------------- Մենք գնում ենք հյուրասենյակ: 0
T-n h-t-v-m -ar-e-n e T__ h______ p______ e T-n h-t-v-m p-r-e-n e --------------------- Tan hetevum partezn e
Acolo este o canapea şi un fotoliu. Այն-եղ բ-զ-ո---ու-բազկ-թո-----: Ա_____ բ______ ո_ բ________ ե__ Ա-ն-ե- բ-զ-ո-ն ո- բ-զ-ա-ո-ն ե-: ------------------------------- Այնտեղ բազմոցն ու բազկաթոռն են: 0
T-----t--u- --r-e-n-e T__ h______ p______ e T-n h-t-v-m p-r-e-n e --------------------- Tan hetevum partezn e
Aşezaţi-vă! Ն-տ--! Ն_____ Ն-տ-ք- ------ Նստեք! 0
T------a-s- -’v--h--s- ch-ka T__ d______ p_________ c____ T-n d-m-t-’ p-v-g-o-s- c-’-a ---------------------------- Tan dimats’ p’voghots’ ch’ka
Acolo este calculatorul meu. Այ-տ-- -- համ--ա-գ-չն--: Ա_____ ի_ հ__________ է_ Ա-ն-ե- ի- հ-մ-կ-ր-ի-ն է- ------------------------ Այնտեղ իմ համակարգիչն է: 0
T-- -ima-s- -----h-t-’ ch--a T__ d______ p_________ c____ T-n d-m-t-’ p-v-g-o-s- c-’-a ---------------------------- Tan dimats’ p’voghots’ ch’ka
Acolo se află combina mea. Այն-եղ -- ձ------ի----: Ա_____ ի_ ձ_________ է_ Ա-ն-ե- ի- ձ-յ-ա-կ-չ- է- ----------------------- Այնտեղ իմ ձայնարկիչն է: 0
T-n-di-at-’-p--o--ots---h’ka T__ d______ p_________ c____ T-n d-m-t-’ p-v-g-o-s- c-’-a ---------------------------- Tan dimats’ p’voghots’ ch’ka
Televizorul este nou. Հ--ու---ցո-յ-- շ---նո---: Հ_____________ շ__ ն__ է_ Հ-ռ-ւ-տ-ց-ւ-ց- շ-տ ն-ր է- ------------------------- Հեռուստացույցը շատ նոր է: 0
Ta- ko-hk’i- t-arr-----n T__ k_______ t______ y__ T-n k-g-k-i- t-a-r-r y-n ------------------------ Tan koghk’in tsarrer yen

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cuvintele şi vocabularul

Fiecare limbă are propriul său vocabular. Acesta este format dintr-un anumit număr de cuvinte. Cuvântul este o unitate lingvistică autonomă. Cuvintele au mereu o semnificaţie distinctă. Este ceea ce le diferenţiază de sunete sau silabe. Numărul cuvintelor variază de la o limbă la alta. De exemplu, engleza are un număr uriaş de cuvinte. Este considerată campioană mondială la nivel de vocabular. Astăzi, engleza numără peste un milion de cuvinte. Oxford English Dictionary numără peste 600000 de cuvinte. Chineza, spaniola sau rusa au cu mult mai puţine. Vocabularul unei limbi depinde şi de istoria sa. Engleza a fost influenţată de numeroase limbi şi culturi. Acest lucru a contribuit la creşterea semnificativă a vocabularului. Dar astăzi vocabularul continuă să se îmbogăţească. Experţii estimează că în limba engleză, apar zilnic 15 cuvinte noi. Acestea sunt remarcate mai ales în domeniul media. Termenii ştiinţifici nu sunt luaţi în calcul. Căci numai terminologia chimiei are mii de cuvinte. În majoritatea limbilor, cuvintele lungi sunt folosite mai puţin decât cele scurte. Iar majoritatea locutorilor nu folosesc decât puţine cuvinte. Iată de ce distingem între vocabularul activ şi cel pasiv. Vocabularul pasiv conţine cuvinte pe care nu le înţelegem. Dar le folosim mai rar sau chiar deloc. Vocabularul activ conţine cuvinte pe care le folosim în mod regulat. Un număr limitat de cuvinte este suficient pentru conversaţii sau texte simple. În engleză, sunt suficiente 400 de cuvinte şi 40 de verbe. Aşadar, nu vă îngrijoraţi dacă vocabularul vă este limitat!
Știați?
Limba ebraică face parte din familia de cuvinte afro-asiatice. Este strâns legată de arabă și aramaică. Ebraica este limba nativă a peste 5 milioane de oameni. Ebraica modernă este o limbă creată artificial. Se bazează pe ebraica antică, care s-a stins, ca utilizare, de mult timp. Vocabularul și gramatica au fost împrumutate, în mare parte, din alte limbi. Astfel, ebraica a fost ușor-ușor convertită într-o limbă modernă standard. Aceasta planificare de modificare lingvistică este unică în lume. Sistemul semiotic ebraic se bazează pe un alfabet consonantic. Aceasta înseamnă că vocalele nu sunt scrise, de regulă. Ele nu au propriile lor litere. Textul evreiesc se citește de la dreapta la stânga. Simbolurile sale merg în timp către un sistem cu o tradiție de 3000 de ani. Oricine învață ebraica învață, în același timp, o bucată de istorie culturală. Încercați!