Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   bg Почистване на къщата

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [осемнайсет]

18 [osemnayset]

Почистване на къщата

Pochistvane na kyshchata

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Дн-с-е -ъ-ота Д___ е с_____ Д-е- е с-б-т- ------------- Днес е събота 0
Po---st---- -a kys-chata P__________ n_ k________ P-c-i-t-a-e n- k-s-c-a-a ------------------------ Pochistvane na kyshchata
Astăzi avem timp. Д-е- ни- --а-е----ме. Д___ н__ и____ в_____ Д-е- н-е и-а-е в-е-е- --------------------- Днес ние имаме време. 0
P-----tv-ne-na -ys-c-a-a P__________ n_ k________ P-c-i-t-a-e n- k-s-c-a-a ------------------------ Pochistvane na kyshchata
Astăzi curăţăm locuinţa. Д-е- н-- -и-ти- жи----то. Д___ н__ ч_____ ж________ Д-е- н-е ч-с-и- ж-л-щ-т-. ------------------------- Днес ние чистим жилището. 0
Dn-- y- -ybota D___ y_ s_____ D-e- y- s-b-t- -------------- Dnes ye sybota
Eu curăţ baia. Аз чи-тя---н-т-. А_ ч____ б______ А- ч-с-я б-н-т-. ---------------- Аз чистя банята. 0
Dne- y--s-bota D___ y_ s_____ D-e- y- s-b-t- -------------- Dnes ye sybota
Soţul meu spală maşina. М-я--м----и---о-а--. М___ м__ м__ к______ М-я- м-ж м-е к-л-т-. -------------------- Моят мъж мие колата. 0
Dnes--e -yb-ta D___ y_ s_____ D-e- y- s-b-t- -------------- Dnes ye sybota
Copiii curăţă bicicletele. Дец------с--т ве-о-и--ди-е----о----та. Д_____ ч_____ в___________ / к________ Д-ц-т- ч-с-я- в-л-с-п-д-т- / к-л-л-т-. -------------------------------------- Децата чистят велосипедите / колелата. 0
Dn-- ------ame-----e. D___ n__ i____ v_____ D-e- n-e i-a-e v-e-e- --------------------- Dnes nie imame vreme.
Bunica udă florile. Б-ба----ива цве-я-а. Б___ п_____ ц_______ Б-б- п-л-в- ц-е-я-а- -------------------- Баба полива цветята. 0
D----ni--im-m--vre--. D___ n__ i____ v_____ D-e- n-e i-a-e v-e-e- --------------------- Dnes nie imame vreme.
Copiii strâng în camera copiilor. Д-ца-а ---т--б-а- --т--ат- -т-я. Д_____ р_________ д_______ с____ Д-ц-т- р-з-р-б-а- д-т-к-т- с-а-. -------------------------------- Децата разтребват детската стая. 0
Dnes -i- --a-- v---e. D___ n__ i____ v_____ D-e- n-e i-a-e v-e-e- --------------------- Dnes nie imame vreme.
Soţul meu îşi strânge pe birou. Мо-т --ж-разтре--а б--ото с-. М___ м__ р________ б_____ с__ М-я- м-ж р-з-р-б-а б-р-т- с-. ----------------------------- Моят мъж разтребва бюрото си. 0
D-e--n-- ch-stim--hil-sh-----. D___ n__ c______ z____________ D-e- n-e c-i-t-m z-i-i-h-h-t-. ------------------------------ Dnes nie chistim zhilishcheto.
Eu bag rufele în maşina de spălat. Аз сл--------не---в -е-а-н-т-. А_ с_____ п______ в п_________ А- с-а-а- п-а-е-о в п-р-л-я-а- ------------------------------ Аз слагам прането в пералнята. 0
D----ni-----sti- -hilishc---o. D___ n__ c______ z____________ D-e- n-e c-i-t-m z-i-i-h-h-t-. ------------------------------ Dnes nie chistim zhilishcheto.
Eu întind rufele. А--прос-и-ам п-ан--о. А_ п________ п_______ А- п-о-т-р-м п-а-е-о- --------------------- Аз простирам прането. 0
Dne- -ie chis--- --ilis--het-. D___ n__ c______ z____________ D-e- n-e c-i-t-m z-i-i-h-h-t-. ------------------------------ Dnes nie chistim zhilishcheto.
Eu calc rufele. Аз -л-д----ането. А_ г____ п_______ А- г-а-я п-а-е-о- ----------------- Аз гладя прането. 0
A- c--s--a----ya--. A_ c______ b_______ A- c-i-t-a b-n-a-a- ------------------- Az chistya banyata.
Ferestrele sunt murdare. Пр-зорц--- -а-м-ъс-и. П_________ с_ м______ П-о-о-ц-т- с- м-ъ-н-. --------------------- Прозорците са мръсни. 0
Az --istya------t-. A_ c______ b_______ A- c-i-t-a b-n-a-a- ------------------- Az chistya banyata.
Podeaua este murdară. Под---- --ъсен. П____ е м______ П-д-т е м-ъ-е-. --------------- Подът е мръсен. 0
A- -h-stya --n-a--. A_ c______ b_______ A- c-i-t-a b-n-a-a- ------------------- Az chistya banyata.
Vasele sunt murdare. С-до---е с----ъсни. С_______ с_ м______ С-д-в-т- с- м-ъ-н-. ------------------- Съдовете са мръсни. 0
M--at m--- mi- k---t-. M____ m___ m__ k______ M-y-t m-z- m-e k-l-t-. ---------------------- Moyat myzh mie kolata.
Cine curăţă ferestrele? К-- ч---и-п-о-о-ци--? К__ ч____ п__________ К-й ч-с-и п-о-о-ц-т-? --------------------- Кой чисти прозорците? 0
Moy-t---zh-m-e-ko-ata. M____ m___ m__ k______ M-y-t m-z- m-e k-l-t-. ---------------------- Moyat myzh mie kolata.
Cine aspiră praful? Ко---ист- ----ах---у-ач-а-а? К__ ч____ с п_______________ К-й ч-с-и с п-а-о-м-к-ч-а-а- ---------------------------- Кой чисти с прахосмукачката? 0
M--a--m--h mie -o-a--. M____ m___ m__ k______ M-y-t m-z- m-e k-l-t-. ---------------------- Moyat myzh mie kolata.
Cine spală vasele? Кой-м-- съдовете? К__ м__ с________ К-й м-е с-д-в-т-? ----------------- Кой мие съдовете? 0
D-t--t----i-tyat v--o--p--i-e /--ole-a--. D______ c_______ v___________ / k________ D-t-a-a c-i-t-a- v-l-s-p-d-t- / k-l-l-t-. ----------------------------------------- Detsata chistyat velosipedite / kolelata.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bulgară (1-100) MP3 Bulgară (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!