Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   sr Чишћење куће

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [осамнаест]

18 [osamnaest]

Чишћење куће

Čišćenje kuće

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Да-ас--е с-бо-а. Д____ ј_ с______ Д-н-с ј- с-б-т-. ---------------- Данас је субота. 0
Č-š-́enj--kuc-e Č_______ k___ Č-š-́-n-e k-c-e --------------- Čišćenje kuće
Astăzi avem timp. Да-----мам----ем---. Д____ и____ в_______ Д-н-с и-а-о в-е-е-а- -------------------- Данас имамо времена. 0
Čiš---n-e --će Č_______ k___ Č-š-́-n-e k-c-e --------------- Čišćenje kuće
Astăzi curăţăm locuinţa. Данас-ч-----------. Д____ ч______ с____ Д-н-с ч-с-и-о с-а-. ------------------- Данас чистимо стан. 0
D---s je-su-ota. D____ j_ s______ D-n-s j- s-b-t-. ---------------- Danas je subota.
Eu curăţ baia. Ја ч-с-им-ку-ат--о. Ј_ ч_____ к________ Ј- ч-с-и- к-п-т-л-. ------------------- Ја чистим купатило. 0
Da-as-j- -u----. D____ j_ s______ D-n-s j- s-b-t-. ---------------- Danas je subota.
Soţul meu spală maşina. Мој м-ж п-р- а---. М__ м__ п___ а____ М-ј м-ж п-р- а-т-. ------------------ Мој муж пере ауто. 0
D-n-s-j--subot-. D____ j_ s______ D-n-s j- s-b-t-. ---------------- Danas je subota.
Copiii curăţă bicicletele. Де-а перу би-и---. Д___ п___ б_______ Д-ц- п-р- б-ц-к-а- ------------------ Деца перу бицикла. 0
D---s im--o v-e--n-. D____ i____ v_______ D-n-s i-a-o v-e-e-a- -------------------- Danas imamo vremena.
Bunica udă florile. Б-к- з-л-в- ц----. Б___ з_____ ц_____ Б-к- з-л-в- ц-е-е- ------------------ Бака залива цвеће. 0
Dan----mamo --emen-. D____ i____ v_______ D-n-s i-a-o v-e-e-a- -------------------- Danas imamo vremena.
Copiii strâng în camera copiilor. Де-а-посп------ дечиј-----у. Д___ п_________ д_____ с____ Д-ц- п-с-р-м-ј- д-ч-ј- с-б-. ---------------------------- Деца поспремају дечију собу. 0
Danas--m-mo-v--m---. D____ i____ v_______ D-n-s i-a-o v-e-e-a- -------------------- Danas imamo vremena.
Soţul meu îşi strânge pe birou. Мо----- п-сп---а-с--ј-п-с-ћи с--. М__ м__ п_______ с___ п_____ с___ М-ј м-ж п-с-р-м- с-о- п-с-ћ- с-о- --------------------------------- Мој муж поспрема свој писаћи сто. 0
Dan---čist-m- st-n. D____ č______ s____ D-n-s č-s-i-o s-a-. ------------------- Danas čistimo stan.
Eu bag rufele în maşina de spălat. Ја---а-љ-м в-----м-ши----- прање----а. Ј_ с______ в__ у м_____ з_ п____ в____ Ј- с-а-љ-м в-ш у м-ш-н- з- п-а-е в-ш-. -------------------------------------- Ја стављам веш у машину за прање веша. 0
Dana---is---o-----. D____ č______ s____ D-n-s č-s-i-o s-a-. ------------------- Danas čistimo stan.
Eu întind rufele. Ја п--ст---- -еш. Ј_ п________ в___ Ј- п-о-т-р-м в-ш- ----------------- Ја простирем веш. 0
D-nas-čistim----an. D____ č______ s____ D-n-s č-s-i-o s-a-. ------------------- Danas čistimo stan.
Eu calc rufele. Ја-п-г--м--еш. Ј_ п_____ в___ Ј- п-г-а- в-ш- -------------- Ја пеглам веш. 0
Ja ----im--u-a--lo. J_ č_____ k________ J- č-s-i- k-p-t-l-. ------------------- Ja čistim kupatilo.
Ferestrele sunt murdare. Пр-з--и -- -----и. П______ с_ п______ П-о-о-и с- п-љ-в-. ------------------ Прозори су прљави. 0
Ja --s--m--u-a----. J_ č_____ k________ J- č-s-i- k-p-t-l-. ------------------- Ja čistim kupatilo.
Podeaua este murdară. П---је-прљав. П__ ј_ п_____ П-д ј- п-љ-в- ------------- Под је прљав. 0
J- -is--m-k---t-l-. J_ č_____ k________ J- č-s-i- k-p-t-l-. ------------------- Ja čistim kupatilo.
Vasele sunt murdare. Посуђе -е прља--. П_____ ј_ п______ П-с-ђ- ј- п-љ-в-. ----------------- Посуђе је прљаво. 0
M-----ž p-r---u--. M__ m__ p___ a____ M-j m-ž p-r- a-t-. ------------------ Moj muž pere auto.
Cine curăţă ferestrele? Ко чисти-прозор-? К_ ч____ п_______ К- ч-с-и п-о-о-е- ----------------- Ко чисти прозоре? 0
Moj muž -ere -u-o. M__ m__ p___ a____ M-j m-ž p-r- a-t-. ------------------ Moj muž pere auto.
Cine aspiră praful? К--у--са-- -р-ш---? К_ у______ п_______ К- у-и-а-а п-а-и-у- ------------------- Ко усисава прашину? 0
M-j mu- -e-- ---o. M__ m__ p___ a____ M-j m-ž p-r- a-t-. ------------------ Moj muž pere auto.
Cine spală vasele? К- -ер- -о-уђе? К_ п___ п______ К- п-р- п-с-ђ-? --------------- Ко пере посуђе? 0
De-- pe-u bi-----. D___ p___ b_______ D-c- p-r- b-c-k-a- ------------------ Deca peru bicikla.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Sârbă (1-100) MP3 Sârbă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!