Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   he ‫שיחת חולין 3‬

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

‫22 [עשרים ושתיים]‬

22 [essrim ushtaim]

‫שיחת חולין 3‬

ssixat xulin 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Fumaţi? ‫---- ה----ן-- ת-‬ ‫__ / ה מ___ / ת__ ‫-ת / ה מ-ש- / ת-‬ ------------------ ‫את / ה מעשן / ת?‬ 0
ss-----x-----3 s_____ x____ 3 s-i-a- x-l-n 3 -------------- ssixat xulin 3
Înainte da. ‫--בר-ע--נתי.‬ ‫____ ע_______ ‫-ע-ר ע-ש-ת-.- -------------- ‫בעבר עישנתי.‬ 0
s--x-t-----n-3 s_____ x____ 3 s-i-a- x-l-n 3 -------------- ssixat xulin 3
Dar acum nu mai fumez. ‫-ב- עכשיו---י-כ------מ-ש- - ת.‬ ‫___ ע____ א__ כ__ ל_ מ___ / ת__ ‫-ב- ע-ש-ו א-י כ-ר ל- מ-ש- / ת-‬ -------------------------------- ‫אבל עכשיו אני כבר לא מעשן / ת.‬ 0
ata-/at m--a-hen-me-a---net? a______ m___________________ a-a-/-t m-'-s-e-/-e-a-h-n-t- ---------------------------- atah/at me'ashen/me'ashenet?
Vă deranjează, dacă fumez? ‫יפ-י- לך אם----ן?‬ ‫_____ ל_ א_ א_____ ‫-פ-י- ל- א- א-ש-?- ------------------- ‫יפריע לך אם אעשן?‬ 0
b----r ishant-. b_____ i_______ b-a-a- i-h-n-i- --------------- b'avar ishanti.
Nu, absolut deloc. ‫לא,-כ-ל---.‬ ‫___ כ__ ל___ ‫-א- כ-ל ל-.- ------------- ‫לא, כלל לא.‬ 0
a-al-ak-sha---ani k--r-l- -e--s--n/me-ashe-e-. a___ a_______ a__ k___ l_ m___________________ a-a- a-h-h-y- a-i k-a- l- m-'-s-e-/-e-a-h-n-t- ---------------------------------------------- aval akhshayw ani kvar lo me'ashen/me'ashenet.
Asta nu mă deranjează. ‫ז- -- ----ע--י-‬ ‫__ ל_ י____ ל___ ‫-ה ל- י-ר-ע ל-.- ----------------- ‫זה לא יפריע לי.‬ 0
y---i'- -ek--/-ak- -m-a----en? y______ l_________ i_ a_______ y-f-i-a l-k-a-l-k- i- a-a-h-n- ------------------------------ yafri'a lekha/lakh im a'ashen?
Beţi ceva? ‫ת-צה - י-לשת-----הו-‬ ‫____ / י ל____ מ_____ ‫-ר-ה / י ל-ת-ת מ-ה-?- ---------------------- ‫תרצה / י לשתות משהו?‬ 0
l-- k-al--o. l__ k___ l__ l-, k-a- l-. ------------ lo, klal lo.
Un coniac? ‫כו-ית ק-ניאק?‬ ‫_____ ק_______ ‫-ו-י- ק-נ-א-?- --------------- ‫כוסית קוניאק?‬ 0
lo, k-al--o. l__ k___ l__ l-, k-a- l-. ------------ lo, klal lo.
Nu, mai bine o bere. ‫לא- -נ----ד-ף---פ- ב--ה.‬ ‫___ א__ מ____ / פ_ ב_____ ‫-א- א-י מ-ד-ף / פ- ב-ר-.- -------------------------- ‫לא, אני מעדיף / פה בירה.‬ 0
l-- k-a- l-. l__ k___ l__ l-, k-a- l-. ------------ lo, klal lo.
Călătoriţi mult? ‫-- --- נו-ע - ת הרבה-‬ ‫__ / ה נ___ / ת ה_____ ‫-ת / ה נ-ס- / ת ה-ב-?- ----------------------- ‫את / ה נוסע / ת הרבה?‬ 0
z-h lo ya----a---. z__ l_ y______ l__ z-h l- y-f-i-a l-. ------------------ zeh lo yafri'a li.
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. ‫--,-ל--- -לה--סיע-ת--סק--.‬ ‫___ ל___ א__ נ_____ ע______ ‫-ן- ל-ו- א-ה נ-י-ו- ע-ק-ם-‬ ---------------------------- ‫כן, לרוב אלה נסיעות עסקים.‬ 0
tirts------t---li-h-ot----hehu? t_____________ l______ m_______ t-r-s-h-t-r-s- l-s-t-t m-s-e-u- ------------------------------- tirtseh/tirtsi lishtot mashehu?
Dar acum ne facem aici concediul. ‫-----ע- אנ-נ- נמ---ם--אן -----ה.‬ ‫___ כ__ א____ נ_____ כ__ ב_______ ‫-ב- כ-ת א-ח-ו נ-צ-י- כ-ן ב-ו-ש-.- ---------------------------------- ‫אבל כעת אנחנו נמצאים כאן בחופשה.‬ 0
tir-s-----r-si -i-h-o--m-----u? t_____________ l______ m_______ t-r-s-h-t-r-s- l-s-t-t m-s-e-u- ------------------------------- tirtseh/tirtsi lishtot mashehu?
Ce căldură! ‫---ה--ום!‬ ‫____ ח____ ‫-י-ה ח-ם-‬ ----------- ‫איזה חום!‬ 0
t-r-s--/t--t------htot -ashe--? t_____________ l______ m_______ t-r-s-h-t-r-s- l-s-t-t m-s-e-u- ------------------------------- tirtseh/tirtsi lishtot mashehu?
Da, astăzi este chiar foarte cald. ‫כן- היו-----ת---.‬ ‫___ ה___ ב___ ח___ ‫-ן- ה-ו- ב-מ- ח-.- ------------------- ‫כן, היום באמת חם.‬ 0
ko-i----nya'q? k____ q_______ k-s-t q-n-a-q- -------------- kosit qonya'q?
Să mergem pe balcon. ‫נצ--ל--פסת-‬ ‫___ ל_______ ‫-צ- ל-ר-ס-.- ------------- ‫נצא למרפסת.‬ 0
l----n- ma'a--f/ma'-d---- ----h. l__ a__ m________________ b_____ l-, a-i m-'-d-f-m-'-d-f-h b-r-h- -------------------------------- lo, ani ma'adif/ma'adifah birah.
Mâine facem aici o petrecere. ‫--ר ת--יה כ-ן---י---‬ ‫___ ת____ כ__ מ______ ‫-ח- ת-י-ה כ-ן מ-י-ה-‬ ---------------------- ‫מחר תהייה כאן מסיבה.‬ 0
atah-at--------n---- ha--b-h? a______ n___________ h_______ a-a-/-t n-s-'-/-o-a- h-r-b-h- ----------------------------- atah/at nose'a/nosat harubeh?
Veniţi şi dumneavoastră? ‫-ר-ה-/-י-להצ-רף-‬ ‫____ / י ל_______ ‫-ר-ה / י ל-צ-ר-?- ------------------ ‫תרצה / י להצטרף?‬ 0
k--,-l--o--el-h -e-i'o- a-aqim. k___ l____ e___ n______ a______ k-n- l-r-v e-e- n-s-'-t a-a-i-. ------------------------------- ken, larov eleh nesi'ot asaqim.
Da, şi noi suntem invitaţi. ‫-ן- ג----חנו --זמנ---‬ ‫___ ג_ א____ מ________ ‫-ן- ג- א-ח-ו מ-ז-נ-ם-‬ ----------------------- ‫כן, גם אנחנו מוזמנים.‬ 0
ava---a'e------nu --m---'-m--a-- ---u-s-a-. a___ k____ a_____ n________ k___ b_________ a-a- k-'-t a-a-n- n-m-s-'-m k-'- b-x-f-h-h- ------------------------------------------- aval ka'et anaxnu nimtse'im ka'n b'xufshah.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ebraică (1-100) MP3 Ebraică (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!