Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   uk Коротка розмова 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [двадцять два]

22 [dvadtsyatʹ dva]

Коротка розмова 3

Korotka rozmova 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Fumaţi? В-----и-е? В_ п______ В- п-л-т-? ---------- Ви палите? 0
Koro--a---z-ova-3 K______ r______ 3 K-r-t-a r-z-o-a 3 ----------------- Korotka rozmova 3
Înainte da. Раніш----к. Р_____ т___ Р-н-ш- т-к- ----------- Раніше так. 0
K--ot-a --z---- 3 K______ r______ 3 K-r-t-a r-z-o-a 3 ----------------- Korotka rozmova 3
Dar acum nu mai fumez. А-е ------- ----ш--не----ю. А__ т____ я б_____ н_ п____ А-е т-п-р я б-л-ш- н- п-л-. --------------------------- Але тепер я більше не палю. 0
V- -alyt-? V_ p______ V- p-l-t-? ---------- Vy palyte?
Vă deranjează, dacă fumez? Ч- -----а--Вам- -о-и-я п---? Ч_ з______ В___ к___ я п____ Ч- з-в-ж-є В-м- к-л- я п-л-? ---------------------------- Чи заважає Вам, коли я палю? 0
V- p-ly--? V_ p______ V- p-l-t-? ---------- Vy palyte?
Nu, absolut deloc. Ні,-зо-сі--ні. Н__ з_____ н__ Н-, з-в-і- н-. -------------- Ні, зовсім ні. 0
Vy--al---? V_ p______ V- p-l-t-? ---------- Vy palyte?
Asta nu mă deranjează. Ц- м-ні-н----ва--є. Ц_ м___ н_ з_______ Ц- м-н- н- з-в-ж-є- ------------------- Це мені не заважає. 0
Ranis-- -a-. R______ t___ R-n-s-e t-k- ------------ Ranishe tak.
Beţi ceva? В--що-ь-п’є--? В_ щ___ п_____ В- щ-с- п-є-е- -------------- Ви щось п’єте? 0
Ra---h--t--. R______ t___ R-n-s-e t-k- ------------ Ranishe tak.
Un coniac? К-н-я-? К______ К-н-я-? ------- Коньяк? 0
Rani----ta-. R______ t___ R-n-s-e t-k- ------------ Ranishe tak.
Nu, mai bine o bere. Ні,-кр-ще-п--о. Н__ к____ п____ Н-, к-а-е п-в-. --------------- Ні, краще пиво. 0
A-e --per -a --lʹsh--ne-palyu. A__ t____ y_ b______ n_ p_____ A-e t-p-r y- b-l-s-e n- p-l-u- ------------------------------ Ale teper ya bilʹshe ne palyu.
Călătoriţi mult? В- -а--т--п--о-ож--т-? В_ б_____ п___________ В- б-г-т- п-д-р-ж-є-е- ---------------------- Ви багато подорожуєте? 0
A-e--e-----a b---s-------alyu. A__ t____ y_ b______ n_ p_____ A-e t-p-r y- b-l-s-e n- p-l-u- ------------------------------ Ale teper ya bilʹshe ne palyu.
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. Так---е-еважн- ----і-ов--поїз-ки. Т___ п________ ц_ д_____ п_______ Т-к- п-р-в-ж-о ц- д-л-в- п-ї-д-и- --------------------------------- Так, переважно це ділові поїздки. 0
A-e te-er--a-b--ʹs-e -e--a-yu. A__ t____ y_ b______ n_ p_____ A-e t-p-r y- b-l-s-e n- p-l-u- ------------------------------ Ale teper ya bilʹshe ne palyu.
Dar acum ne facem aici concediul. А----е-е-------т - від--стці А__ т____ м_ т__ у в________ А-е т-п-р м- т-т у в-д-у-т-і ---------------------------- Але тепер ми тут у відпустці 0
C-y -a-a-h-ye--a-- k-ly y- --l-u? C__ z________ V___ k___ y_ p_____ C-y z-v-z-a-e V-m- k-l- y- p-l-u- --------------------------------- Chy zavazhaye Vam, koly ya palyu?
Ce căldură! Я-а ---ка! Я__ с_____ Я-а с-е-а- ---------- Яка спека! 0
C-- -avaz--ye----- -ol--ya --l-u? C__ z________ V___ k___ y_ p_____ C-y z-v-z-a-e V-m- k-l- y- p-l-u- --------------------------------- Chy zavazhaye Vam, koly ya palyu?
Da, astăzi este chiar foarte cald. Так- -ь---дні-ді-с-- -----т-о. Т___ с_______ д_____ с________ Т-к- с-о-о-н- д-й-н- с-е-о-н-. ------------------------------ Так, сьогодні дійсно спекотно. 0
Chy--a-----ye -am,-k----ya ---yu? C__ z________ V___ k___ y_ p_____ C-y z-v-z-a-e V-m- k-l- y- p-l-u- --------------------------------- Chy zavazhaye Vam, koly ya palyu?
Să mergem pe balcon. Ходімо-на--а-ко-. Х_____ н_ б______ Х-д-м- н- б-л-о-. ----------------- Ходімо на балкон. 0
N-,-----i---i. N__ z_____ n__ N-, z-v-i- n-. -------------- Ni, zovsim ni.
Mâine facem aici o petrecere. З--т----ут-б-д------рк-. З_____ т__ б___ в_______ З-в-р- т-т б-д- в-ч-р-а- ------------------------ Завтра тут буде вечірка. 0
N-, zo---- n-. N__ z_____ n__ N-, z-v-i- n-. -------------- Ni, zovsim ni.
Veniţi şi dumneavoastră? Ви----ож ---йд--е? В_ т____ п________ В- т-к-ж п-и-д-т-? ------------------ Ви також прийдете? 0
Ni--z----m---. N__ z_____ n__ N-, z-v-i- n-. -------------- Ni, zovsim ni.
Da, şi noi suntem invitaţi. Т-к, м- --к-ж-за---ш-н-. Т___ м_ т____ з_________ Т-к- м- т-к-ж з-п-о-е-і- ------------------------ Так, ми також запрошені. 0
T-- --n- -e --v--ha-e. T__ m___ n_ z_________ T-e m-n- n- z-v-z-a-e- ---------------------- Tse meni ne zavazhaye.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ucraineană (1-100) MP3 Ucraineană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!