Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   nl In het hotel – aankomst

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [zevenentwintig]

In het hotel – aankomst

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? H-ef----ee- -ame- -r-j? H____ u e__ k____ v____ H-e-t u e-n k-m-r v-i-? ----------------------- Heeft u een kamer vrij? 0
Am rezervat o cameră. I--heb--en-kamer-g----erve-r-. I_ h__ e__ k____ g____________ I- h-b e-n k-m-r g-r-s-r-e-r-. ------------------------------ Ik heb een kamer gereserveerd. 0
Numele meu este Müller. Mij--naam ---M-l---. M___ n___ i_ M______ M-j- n-a- i- M-l-e-. -------------------- Mijn naam is Müller. 0
Am nevoie de o cameră single. I--h-b-e-n------r----sk-mer-n--ig. I_ h__ e__ e_______________ n_____ I- h-b e-n e-n-e-s-o-s-a-e- n-d-g- ---------------------------------- Ik heb een eenpersoonskamer nodig. 0
Am nevoie de o cameră dublă. Ik --- -en t-------o---kame- n-di-. I_ h__ e__ t________________ n_____ I- h-b e-n t-e-p-r-o-n-k-m-r n-d-g- ----------------------------------- Ik heb een tweepersoonskamer nodig. 0
Cât costă camera pe noapte? H---eel----t de--am-r--e- ----t? H______ k___ d_ k____ p__ n_____ H-e-e-l k-s- d- k-m-r p-r n-c-t- -------------------------------- Hoeveel kost de kamer per nacht? 0
Vreau o cameră cu cadă. Ik w----r-ag --- ---e- -et-bad. I_ w__ g____ e__ k____ m__ b___ I- w-l g-a-g e-n k-m-r m-t b-d- ------------------------------- Ik wil graag een kamer met bad. 0
Vreau o cameră cu duş. Ik-wil graag e-n kam-- -e- d----e. I_ w__ g____ e__ k____ m__ d______ I- w-l g-a-g e-n k-m-r m-t d-u-h-. ---------------------------------- Ik wil graag een kamer met douche. 0
Pot să văd camera? Kan ik-de-k--e---i--? K__ i_ d_ k____ z____ K-n i- d- k-m-r z-e-? --------------------- Kan ik de kamer zien? 0
Există aici un garaj? Is--r -i---ee- -ar-ge? I_ e_ h___ e__ g______ I- e- h-e- e-n g-r-g-? ---------------------- Is er hier een garage? 0
Există aici un seif? Is -r----r e-n--afe? I_ e_ h___ e__ s____ I- e- h-e- e-n s-f-? -------------------- Is er hier een safe? 0
Există aici un fax? I---r h-er-ee- -a-? I_ e_ h___ e__ f___ I- e- h-e- e-n f-x- ------------------- Is er hier een fax? 0
Bine, iau camera. G-ed,--k-neem d- -amer. G____ i_ n___ d_ k_____ G-e-, i- n-e- d- k-m-r- ----------------------- Goed, ik neem de kamer. 0
Aici este cheia. H--- z-j---- -leut---. H___ z___ d_ s________ H-e- z-j- d- s-e-t-l-. ---------------------- Hier zijn de sleutels. 0
Aici este bagajul meu. Hi-r--s m-jn b-g-g-. H___ i_ m___ b______ H-e- i- m-j- b-g-g-. -------------------- Hier is mijn bagage. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? H-e -aa---s -et on---j-? H__ l___ i_ h__ o_______ H-e l-a- i- h-t o-t-i-t- ------------------------ Hoe laat is het ontbijt? 0
La ce oră se serveşte prânzul? Hoe---a- is--e -u---? H__ l___ i_ d_ l_____ H-e l-a- i- d- l-n-h- --------------------- Hoe laat is de lunch? 0
La ce oră se serveşte cina? H---l----is--et---on-e---? H__ l___ i_ h__ a_________ H-e l-a- i- h-t a-o-d-t-n- -------------------------- Hoe laat is het avondeten? 0

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.