Dicționar de expresii

ro Transport public local   »   hy հանրային տրանսպորտ

36 [treizeci şi şase]

Transport public local

Transport public local

36 [երեսունվեց]

36 [yeresunvets’]

հանրային տրանսպորտ

hanrayin transport

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Unde este staţia de autobuz? Ո-տ--- - կ--գա-ը: Ո_____ է կ_______ Ո-տ-՞- է կ-ն-ա-ը- ----------------- Որտե՞ղ է կանգառը: 0
ha----in tra-sp-rt h_______ t________ h-n-a-i- t-a-s-o-t ------------------ hanrayin transport
Care autobuz merge în centru? Ո---ա-տ-բո--ն---մե-նո-- ---ի---ղ--ի կեն--ո-: Ո__ ա________ է մ______ դ___ ք_____ կ_______ Ո-ր ա-տ-բ-ւ-ն է մ-կ-ո-մ դ-պ- ք-ղ-ք- կ-ն-ր-ն- -------------------------------------------- Ո՞ր ավտոբուսն է մեկնում դեպի քաղաքի կենտրոն: 0
ha-r--i---rans-ort h_______ t________ h-n-a-i- t-a-s-o-t ------------------ hanrayin transport
Ce rută trebuie să urmez ? Ո----ամա-- ավ-ո-ու-ն է -ար--վո- վ--ց---: Ո__ հ_____ ա________ է հ_______ վ_______ Ո-ր հ-մ-ր- ա-տ-բ-ւ-ն է հ-ր-ա-ո- վ-ր-ն-լ- ---------------------------------------- Ո՞ր համարի ավտոբուսն է հարկավոր վերցնել: 0
Vort-՞-- - kangarry V_______ e k_______ V-r-e-g- e k-n-a-r- ------------------- Vorte՞gh e kangarry
Trebuie să schimb autobuzul? Պե--- է--ո-ել--վտոբ-ւս-: Պ____ է փ____ ա_________ Պ-՞-ք է փ-խ-լ ա-տ-բ-ւ-ը- ------------------------ Պե՞տք է փոխել ավտոբուսը: 0
V----՞-----k-ngar-y V_______ e k_______ V-r-e-g- e k-n-a-r- ------------------- Vorte՞gh e kangarry
Unde trebuie să schimb autobuzul? Որ--՞-ղ - պետ- ա-տ--ո-սը փ--ել: Ո____ ղ է պ___ ա________ փ_____ Ո-տ-՞ ղ է պ-տ- ա-տ-բ-ւ-ը փ-խ-լ- ------------------------------- Որտե՞ ղ է պետք ավտոբուսը փոխել: 0
V--t-՞-h-e---ngarry V_______ e k_______ V-r-e-g- e k-n-a-r- ------------------- Vorte՞gh e kangarry
Cât costă un bilet de călătorie? Ի՞-- --ժ--մ-կ տոմ-ը: Ի___ ա___ մ__ տ_____ Ի-ն- ա-ժ- մ-կ տ-մ-ը- -------------------- Ի՞նչ արժե մեկ տոմսը: 0
VO-- avt---sn-e-----um--e-i k’a--a--i -entr-n V___ a_______ e m_____ d___ k________ k______ V-՞- a-t-b-s- e m-k-u- d-p- k-a-h-k-i k-n-r-n --------------------------------------------- VO՞r avtobusn e meknum depi k’aghak’i kentron
Câte staţii sunt până în centru? Ք-նի--կան--ռ է մ-ն-և-քա-աք- -ե-տրոն: Ք____ կ_____ է մ____ ք_____ կ_______ Ք-ն-՞ կ-ն-ա- է մ-ն-և ք-ղ-ք- կ-ն-ր-ն- ------------------------------------ Քանի՞ կանգառ է մինչև քաղաքի կենտրոն: 0
V-՞r avt-b-sn e m----m--------ag-a--- k-ntron V___ a_______ e m_____ d___ k________ k______ V-՞- a-t-b-s- e m-k-u- d-p- k-a-h-k-i k-n-r-n --------------------------------------------- VO՞r avtobusn e meknum depi k’aghak’i kentron
Trebuie să coborâţi aici. Դո-ք պ-տք - այ-տ---իջն--: Դ___ պ___ է ա_____ ի_____ Դ-ւ- պ-տ- է ա-ս-ե- ի-ն-ք- ------------------------- Դուք պետք է այստեղ իջնեք: 0
V-՞r --tob-sn ----knu--d----k’agh--’i k-ntr-n V___ a_______ e m_____ d___ k________ k______ V-՞- a-t-b-s- e m-k-u- d-p- k-a-h-k-i k-n-r-n --------------------------------------------- VO՞r avtobusn e meknum depi k’aghak’i kentron
Trebuie să coborâţi prin spate. Դ--ք--ե-----հե-ևի դռն-ց -ջ--ք: Դ___ պ___ է հ____ դ____ ի_____ Դ-ւ- պ-տ- է հ-տ-ի դ-ն-ց ի-ն-ք- ------------------------------ Դուք պետք է հետևի դռնից իջնեք: 0
V--r--a-a-i a-t---s- e -a-k---- ---t----l V___ h_____ a_______ e h_______ v________ V-՞- h-m-r- a-t-b-s- e h-r-a-o- v-r-s-n-l ----------------------------------------- VO՞r hamari avtobusn e harkavor verts’nel
Următorul metrou vine în 5 minute. Հա----------ն --ա հինգ-րոպ--ց: Հ_____ մ_____ կ__ հ___ ր______ Հ-ջ-ր- մ-տ-ո- կ-ա հ-ն- ր-պ-ի-: ------------------------------ Հաջորդ մետրոն կգա հինգ րոպեից: 0
V-՞r-ha--r- avt-bus--e --rkavo- -e---’nel V___ h_____ a_______ e h_______ v________ V-՞- h-m-r- a-t-b-s- e h-r-a-o- v-r-s-n-l ----------------------------------------- VO՞r hamari avtobusn e harkavor verts’nel
Următorul tramvai vine în 10 minute. Հ-ջո---տրա-վա-- կ-- ---- --պ-ի-: Հ_____ տ_______ կ__ տ___ ր______ Հ-ջ-ր- տ-ա-վ-յ- կ-ա տ-ս- ր-պ-ի-: -------------------------------- Հաջորդ տրամվայը կգա տասը րոպեից: 0
V-՞- -a-ar- --t-busn e-ha-k--or --rt--n-l V___ h_____ a_______ e h_______ v________ V-՞- h-m-r- a-t-b-s- e h-r-a-o- v-r-s-n-l ----------------------------------------- VO՞r hamari avtobusn e harkavor verts’nel
Următorul autobuz vine în 15 minute. Հ---րդ-ա-տո--ւ----------ն--ն------ից: Հ_____ ա________ կ__ տ_______ ր______ Հ-ջ-ր- ա-տ-բ-ւ-ը կ-ա տ-ս-հ-ն- ր-պ-ի-: ------------------------------------- Հաջորդ ավտոբուսը կգա տասնհինգ րոպեից: 0
P-՞t-’ ---’-okh----v-obusy P_____ e p_______ a_______ P-՞-k- e p-v-k-e- a-t-b-s- -------------------------- Pe՞tk’ e p’vokhel avtobusy
Când pleacă ultimul metrou? Ե՞ր--է-մեկ--ւ-----ջ-ն մ-տրո----նա-ք-: Ե___ է մ______ վ_____ մ______ գ______ Ե-ր- է մ-կ-ո-մ վ-ր-ի- մ-տ-ո-ի գ-ա-ք-: ------------------------------------- Ե՞րբ է մեկնում վերջին մետրոյի գնացքը: 0
P--tk’ e----okhe--avt-busy P_____ e p_______ a_______ P-՞-k- e p-v-k-e- a-t-b-s- -------------------------- Pe՞tk’ e p’vokhel avtobusy
Când pleacă ultimul tramvai? Ե-րբ է---կնում----ջ-- տ--մվա--: Ե___ է մ______ վ_____ տ________ Ե-ր- է մ-կ-ո-մ վ-ր-ի- տ-ա-վ-յ-: ------------------------------- Ե՞րբ է մեկնում վերջին տրամվայը: 0
Pe-tk’-------k-el--v-o--sy P_____ e p_______ a_______ P-՞-k- e p-v-k-e- a-t-b-s- -------------------------- Pe՞tk’ e p’vokhel avtobusy
Când pleacă ultimul autobuz? Ե՞րբ - -եկն--մ վ-րջ---ավ----ւս-: Ե___ է մ______ վ_____ ա_________ Ե-ր- է մ-կ-ո-մ վ-ր-ի- ա-տ-բ-ւ-ը- -------------------------------- Ե՞րբ է մեկնում վերջին ավտոբուսը: 0
V-rte՞ -h e-p-tk’ --t-bu-- p’-okh-l V_____ g_ e p____ a_______ p_______ V-r-e- g- e p-t-’ a-t-b-s- p-v-k-e- ----------------------------------- Vorte՞ gh e petk’ avtobusy p’vokhel
Aveţi un bilet de călătorie? Վար-ր---ա---------- ---ե՞-: Վ_________ ի_______ ո______ Վ-ր-ր-ա-ա- ի-ա-ո-ն- ո-ն-՞-: --------------------------- Վարորդական իրավունք ունե՞ք: 0
V----- -h-e -e-k’---t-b--- p--ok-el V_____ g_ e p____ a_______ p_______ V-r-e- g- e p-t-’ a-t-b-s- p-v-k-e- ----------------------------------- Vorte՞ gh e petk’ avtobusy p’vokhel
Un bilet de călătorie? – Nu, nu am. Տ---ս,-ո---ո-ն--: Տ_____ ո_ չ______ Տ-՞-ս- ո- չ-ւ-ե-: ----------------- Տո՞մս, ոչ չունեմ: 0
Vo-t-՞--h-e---t---a-tob-s- ---o--el V_____ g_ e p____ a_______ p_______ V-r-e- g- e p-t-’ a-t-b-s- p-v-k-e- ----------------------------------- Vorte՞ gh e petk’ avtobusy p’vokhel
Atunci trebuie să plătiţi o amendă. Այ--դեպքո-- -ո--ան- -- վճարե--ւ: Ա__ դ______ տ______ ե_ վ________ Ա-դ դ-պ-ո-մ տ-ւ-ա-ք ե- վ-ա-ե-ո-: -------------------------------- Այդ դեպքում տուգանք եք վճարելու: 0
I՞n-h- -rzh- ----tomsy I_____ a____ m__ t____ I-n-h- a-z-e m-k t-m-y ---------------------- I՞nch’ arzhe mek tomsy

Dezvoltarea limbajului

Ştim foarte bine de ce vorbim. Vrem să schimbăm idei şi să ne înţelegem unii cu ceilalţi. În schimb, nu ştim cum a apărut de fapt limbajul. Asupra acestui aspect, există mai multe teorii. Cert este că limbajul este un fenomen străvechi. Pentru a putea vorbi, era nevoie de caracteristici fizice precise. Ele erau necesare pentru a putea produce sunete. Astfel, oamenii de Neanderthal erau capabili să îşi folosească vocea. Acest lucru le permitea să se diferenţieze de animale. Pe de altă parte, o voce puternică şi fermă era importantă pentru a se autoapăra. Ea permitea să-i ameninţe sau să-i înspăimânte pe inamici. În acea epocă, se fabricau unelte şi se făcea foc. Aceste cunoştinţe trebuiau transmise într-o manieră sau alta. Limbajul era şi el important pentru vânătoarea în grupuri. Acum 2 milioane de ani, exista deja o comunicare rudimentară. Primele elemente lingvistice au fost semnele şi gesturile. Dar oamenii doreau să comunice şi pe întuneric. Şi mai important, ei trebuiau să poată vorbi şi fără să se privească. Iată de ce vocea s-a dezvoltat şi a înlocuit semnele. Limbajul, în forma sa actuală, există de cel puţin 50000 de ani. Atunci când homo sapiens a părăsit Africa, el l-a răspândit în întreaga lume. Limbile s-a separat pe diferite regiuni. Adică, au apărut diferite familii lingvistice. Acestea nu conţineau decât fundamentele sistemelor lingvistice. Primele limbi erau mai puţin complexe decât limbile actuale. Ele s-au dezvoltat prin gramatică, fonetică şi semantică. Am putea spune că diferite limbi au soluţii diferite. Dar problema era mereu aceeaşi: cum să arăt ceea ce gândesc?
Știați?
Portugheza braziliană este considerată o limbă romanică. Ea s-a format pe baza portughezei europene. Această limbă a călătorit până în America de Sud, prin politicile colonialiste ale Portugaliei. Astăzi, Brazilia are cea mai largă populație vorbitoare de limbă portugheză din lume. Aproximativ 190 de milioane de oameni vorbesc portugheza braziliană ca limbă nativă. Limba a avut o mare influență și asupra altor țări sud-americane. Există chiar și o limbă hibrid, formată din spaniolă și portugheză. Cu timpuri în urmă, Brazilia vorbea portugheza europeană. Începând cu anii 1930, un nou val a apărut în conștiința culturală braziliană. Brazilienii au devenit mândri de limba lor, și au vrut să îi accentueze particularitățile. Au fost foarte multe eforturi repetate de a ține cele limbi împreună. De exemplu, o înțelegere a fost făcută între cele două țări, privind păstrarea unei ortografii comune. Astăzi, cea mai mare diferență între cele două limbi este forma în care sunt pronunțate. Vocabularul brazilian conține câteva "indianisme" absente, de altfel, în Europa. Descoperiți această limbă incitantă - este una din cele mai importante din lume!