और ब--- -्या-ा--ै
औ_ बी_ ज़्__ है
औ- ब-म- ज़-य-द- ह-
-----------------
और बीमा ज़्यादा है 0 me-- pa-- d-k--- -a-nm___ p___ d_____ h___m-r- p-t- d-k-a- h-i----------------------mere pati doktar hain
मैं--िद-श-म------शि--षण--- -ह- /---ी --ँ
मैं वि__ में प्_____ ले र_ / र_ हूँ
म-ं व-द-श म-ं प-र-ि-्-ण ल- र-ा / र-ी ह-ँ
----------------------------------------
मैं विदेश में प्रशिक्षण ले रहा / रही हूँ 0 j--- ----ha- --ns-an -en-ej___ h__ h__ p______ l____j-l- h-e h-m p-n-h-n l-n-e--------------------------jald hee ham penshan lenge
मै- प-छल--ए- -र्--स--ब-र-ज़--र-हूँ
मैं पि__ ए_ व__ से बे____ हूँ
म-ं प-छ-े ए- व-्- स- ब-र-ज-ग-र ह-ँ
----------------------------------
मैं पिछले एक वर्ष से बेरोज़गार हूँ 0 le-in-----b-h-- zy------a-nl____ k__ b____ z_____ h___l-k-n k-r b-h-t z-a-d- h-i----------------------------lekin kar bahut zyaada hain
इ- -ेश म-ं---ुत ज़-यादा ----ज-गार---ग--ैं
इ_ दे_ में ब__ ज़्__ बे____ लो_ हैं
इ- द-श म-ं ब-ु- ज़-य-द- ब-र-ज-ग-र ल-ग ह-ं
----------------------------------------
इस देश में बहुत ज़्यादा बेरोज़गार लोग हैं 0 aur-b---- -y-a-a --ia__ b____ z_____ h__a-r b-e-a z-a-d- h-i--------------------aur beema zyaada hai
Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală.
Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte-
Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă.
De ce?
De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici?
Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră.
Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment.
Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj.
Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite.
Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii.
Şi au aflat un lucru foarte interesant.
De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte.
Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor.
Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă.
Experimentează zilnic lucruri noi.
La această vârstă, ei au multe experienţe importante.
În ciuda acestui lucru, totul dispare.
Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă.
Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi.
Memoria autobiografică reţine experienţe personale.
Ea funcţionează ca un jurnal personal.
Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră.
Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea.
Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne.
Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire.
Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd.
Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru.
Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?