Dicționar de expresii

ro Muncă   »   sl Na delu

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [petinpetdeset]

Na delu

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? S-č-m -- po---cno u-v-r-a--? S č__ s_ p_______ u_________ S č-m s- p-k-i-n- u-v-r-a-e- ---------------------------- S čim se poklicno ukvarjate? 0
Soţul meu este de profesie medic. M-- -o---e -o-pok---u -d-av-i-. M__ m__ j_ p_ p______ z________ M-j m-ž j- p- p-k-i-u z-r-v-i-. ------------------------------- Moj mož je po poklicu zdravnik. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Jaz----am ko------ci-s-a--es--- --polovi---m -el--n-m-časom. J__ d____ k__ m_________ s_____ s p_________ d_______ č_____ J-z d-l-m k-t m-d-c-n-k- s-s-r- s p-l-v-č-i- d-l-v-i- č-s-m- ------------------------------------------------------------ Jaz delam kot medicinska sestra s polovičnim delovnim časom. 0
În curând vom primi pensie. Km-lu-b-va šla - --k--. K____ b___ š__ v p_____ K-a-u b-v- š-a v p-k-j- ----------------------- Kmalu bova šla v pokoj. 0
Dar impozitele sunt mari. A--a- da--i -o--i----. A____ d____ s_ v______ A-p-k d-v-i s- v-s-k-. ---------------------- Ampak davki so visoki. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. In ----vstv--- -ava-ov--j--j- dr-go. I_ z__________ z__________ j_ d_____ I- z-r-v-t-e-o z-v-r-v-n-e j- d-a-o- ------------------------------------ In zdravstveno zavarovanje je drago. 0
Ce vrei să devii odată? K-j -- rad(-)-n---č -o-t-l(a)? K__ b_ r_____ n____ p_________ K-j b- r-d-a- n-k-č p-s-a-(-)- ------------------------------ Kaj bi rad(a) nekoč postal(a)? 0
Vreau să devin inginer. R-d--- b- po-----a) in---ir. R_____ b_ p________ i_______ R-d-a- b- p-s-a-(-) i-ž-n-r- ---------------------------- Rad(a) bi postal(a) inženir. 0
Vreau să studiez la universitate. Ho--m-štu-----i--a-u--ve-z-. H____ š________ n_ u________ H-č-m š-u-i-a-i n- u-i-e-z-. ---------------------------- Hočem študirati na univerzi. 0
Eu sunt practicant. Sem-priprav-ik. S__ p__________ S-m p-i-r-v-i-. --------------- Sem pripravnik. 0
Nu câştig mult. N--zas-už-m -eli--. N_ z_______ v______ N- z-s-u-i- v-l-k-. ------------------- Ne zaslužim veliko. 0
Fac practică în străinătate. Op-a-l--m--ripr---išt-o v t--in-. O________ p____________ v t______ O-r-v-j-m p-i-r-v-i-t-o v t-j-n-. --------------------------------- Opravljam pripravništvo v tujini. 0
Acesta este şeful meu. T- -- -oj--ef. T_ j_ m__ š___ T- j- m-j š-f- -------------- To je moj šef. 0
Am colegi drăguţi. Im----ri-e-ne-k--e--. I___ p_______ k______ I-a- p-i-e-n- k-l-g-. --------------------- Imam prijetne kolege. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. O--l-n- gremo-v-d---v----zo. O______ g____ v____ v m_____ O-o-d-e g-e-o v-d-o v m-n-o- ---------------------------- Opoldne gremo vedno v menzo. 0
Caut un post. Iš--- -lužb-. I____ s______ I-č-m s-u-b-. ------------- Iščem službo. 0
Sunt deja de un an şomer. Eno-l--- se--ž- --ez-o-eln--). E__ l___ s__ ž_ b_____________ E-o l-t- s-m ž- b-e-p-s-l-(-)- ------------------------------ Eno leto sem že brezposeln(a). 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. V--ej-d----- -e---e----brezpos-l-ih. V t__ d_____ j_ p_____ b____________ V t-j d-ž-l- j- p-e-e- b-e-p-s-l-i-. ------------------------------------ V tej deželi je preveč brezposelnih. 0

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?