Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   he ‫שלילה 2‬

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

‫65 [שישים וחמש]‬

65 [shishim w'xamesh]

‫שלילה 2‬

shlilah 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Este scump inelul? ‫הטבע- יקרה?‬ ‫_____ י_____ ‫-ט-ע- י-ר-?- ------------- ‫הטבעת יקרה?‬ 0
s-l-la- 2 s______ 2 s-l-l-h 2 --------- shlilah 2
Nu, nu costă decât o sută de Euro. ‫-א,-ה----ול- -- --ה -----‬ ‫___ ה__ ע___ ר_ מ__ י_____ ‫-א- ה-א ע-ל- ר- מ-ה י-ר-.- --------------------------- ‫לא, היא עולה רק מאה יורו.‬ 0
s--i--h-2 s______ 2 s-l-l-h 2 --------- shlilah 2
Dar eu am numai cincizeci. ‫-ב- -ש--י -ק ח-----.‬ ‫___ י_ ל_ ר_ ח_______ ‫-ב- י- ל- ר- ח-י-י-.- ---------------------- ‫אבל יש לי רק חמישים.‬ 0
hataba-at-yeq----? h________ y_______ h-t-b-'-t y-q-r-h- ------------------ hataba'at yeqarah?
Eşti gata deja? ‫----ת---ר?‬ ‫_____ כ____ ‫-י-מ- כ-ר-‬ ------------ ‫סיימת כבר?‬ 0
lo, -i -l-h r----e----yur-. l__ h_ o___ r__ m____ y____ l-, h- o-a- r-q m-'-h y-r-. --------------------------- lo, hi olah raq me'ah yuro.
Nu, încă nu. ‫-א, ----- ---‬ ‫___ ע____ ל___ ‫-א- ע-י-ן ל-.- --------------- ‫לא, עדיין לא.‬ 0
a-a- -e-h-li-r-q -amis--m. a___ y___ l_ r__ x________ a-a- y-s- l- r-q x-m-s-i-. -------------------------- aval yesh li raq xamishim.
Dar imediat sunt gata. ‫--- --י-כ-- מ-יים.‬ ‫___ א__ כ__ מ______ ‫-ב- א-י כ-ר מ-י-ם-‬ -------------------- ‫אבל אני כבר מסיים.‬ 0
av-l------li raq xam-s--m. a___ y___ l_ r__ x________ a-a- y-s- l- r-q x-m-s-i-. -------------------------- aval yesh li raq xamishim.
Mai doreşti supă? ‫-ת /-- -וצ- עוד -ר--‬ ‫__ / ה ר___ ע__ מ____ ‫-ת / ה ר-צ- ע-ד מ-ק-‬ ---------------------- ‫את / ה רוצה עוד מרק?‬ 0
a-a--------i-r-- x-m-shi-. a___ y___ l_ r__ x________ a-a- y-s- l- r-q x-m-s-i-. -------------------------- aval yesh li raq xamishim.
Nu, nu mai doresc. ‫--,--ני--א -ו---‬ ‫___ א__ ל_ ר_____ ‫-א- א-י ל- ר-צ-.- ------------------ ‫לא, אני לא רוצה.‬ 0
sia-ta----r? s_____ k____ s-a-t- k-a-? ------------ siamta kvar?
Dar încă o îngheţată. ‫-ב----י ר-צה ג-י-ה-‬ ‫___ א__ ר___ ג______ ‫-ב- א-י ר-צ- ג-י-ה-‬ --------------------- ‫אבל אני רוצה גלידה.‬ 0
s--m-a ---r? s_____ k____ s-a-t- k-a-? ------------ siamta kvar?
Locuieşti de mult timp aici? ‫---/---ג--/ ה-כ-ן--בר ה--ה ----‬ ‫__ / ה ג_ / ה כ__ כ__ ה___ ז____ ‫-ת / ה ג- / ה כ-ן כ-ר ה-ב- ז-ן-‬ --------------------------------- ‫את / ה גר / ה כאן כבר הרבה זמן?‬ 0
s--mt--k-ar? s_____ k____ s-a-t- k-a-? ------------ siamta kvar?
Nu, abia de o lună. ‫-א- רק---ד- אח--‬ ‫___ ר_ ח___ א____ ‫-א- ר- ח-ד- א-ד-‬ ------------------ ‫לא, רק חודש אחד.‬ 0
l-, --a-----. l__ a____ l__ l-, a-a-n l-. ------------- lo, adain lo.
Dar cunosc deja multe persoane. ‫אבל א---כ-----י- --ה --ב- אנש-ם-‬ ‫___ א__ כ__ מ___ / ה ה___ א______ ‫-ב- א-י כ-ר מ-י- / ה ה-ב- א-ש-ם-‬ ---------------------------------- ‫אבל אני כבר מכיר / ה הרבה אנשים.‬ 0
lo,--da-n --. l__ a____ l__ l-, a-a-n l-. ------------- lo, adain lo.
Mergi mâine acasă? ‫-ת /-- -וסע - - -ח- -ב-תה?‬ ‫__ / ה נ___ / ת מ__ ה______ ‫-ת / ה נ-ס- / ת מ-ר ה-י-ה-‬ ---------------------------- ‫את / ה נוסע / ת מחר הביתה?‬ 0
lo- ------lo. l__ a____ l__ l-, a-a-n l-. ------------- lo, adain lo.
Nu, numai la sfârşit de săptămână. ‫-א- ר---ס-ף--ש-וע.‬ ‫___ ר_ ב___ ה______ ‫-א- ר- ב-ו- ה-ב-ע-‬ -------------------- ‫לא, רק בסוף השבוע.‬ 0
aval -n--kvar -e--ye-. a___ a__ k___ m_______ a-a- a-i k-a- m-s-y-m- ---------------------- aval ani kvar mesayem.
Dar mă întorc deja duminică. ‫אב--א----וזר - ת-כ-ר ------אשו-.‬ ‫___ א__ ח___ / ת כ__ ב___ ר______ ‫-ב- א-י ח-ז- / ת כ-ר ב-ו- ר-ש-ן-‬ ---------------------------------- ‫אבל אני חוזר / ת כבר ביום ראשון.‬ 0
ava--an- k-a- m-sa-e-. a___ a__ k___ m_______ a-a- a-i k-a- m-s-y-m- ---------------------- aval ani kvar mesayem.
Fiica ta este deja majoră? ‫האם-בת---בר---גרת?‬ ‫___ ב__ כ__ ב______ ‫-א- ב-ך כ-ר ב-ג-ת-‬ -------------------- ‫האם בתך כבר בוגרת?‬ 0
a-a---ni---ar-me--y--. a___ a__ k___ m_______ a-a- a-i k-a- m-s-y-m- ---------------------- aval ani kvar mesayem.
Nu, are numai şaptesprezece ani. ‫לא,--יא ב--ש---ע--- -ל---‬ ‫___ ה__ ב_ ש__ ע___ ב_____ ‫-א- ה-א ב- ש-ע ע-ר- ב-ב-.- --------------------------- ‫לא, היא בת שבע עשרה בלבד.‬ 0
at--/a---o----/r-t--h od--araq? a______ r____________ o_ m_____ a-a-/-t r-t-e-/-o-s-h o- m-r-q- ------------------------------- atah/at rotseh/rotsah od maraq?
Dar are deja un prieten. ‫-------ל- --ר ח--.‬ ‫___ י_ ל_ כ__ ח____ ‫-ב- י- ל- כ-ר ח-ר-‬ -------------------- ‫אבל יש לה כבר חבר.‬ 0
at-h-a--ro-seh-rots----- -----? a______ r____________ o_ m_____ a-a-/-t r-t-e-/-o-s-h o- m-r-q- ------------------------------- atah/at rotseh/rotsah od maraq?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ebraică (1-100) MP3 Ebraică (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.