Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   sq Mohore 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [gjashtёdhjetёepesё]

Mohore 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
Este scump inelul? A-ёsht--- -htr-n--- -n-z-? A ё____ e s________ u_____ A ё-h-ё e s-t-e-j-ё u-a-a- -------------------------- A ёshtё e shtrenjtё unaza? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Jo- --s---n -e-ёm-nj---n--e-ro. J__ k______ v____ n______ e____ J-, k-s-t-n v-t-m n-ё-i-d e-r-. ------------------------------- Jo, kushton vetёm njёqind euro. 0
Dar eu am numai cincizeci. P-- u-ё--a--v---m p--ёdhj--ё. P__ u__ k__ v____ p__________ P-r u-ё k-m v-t-m p-s-d-j-t-. ----------------------------- Por unё kam vetёm pesёdhjetё. 0
Eşti gata deja? A--- -a-i? A j_ g____ A j- g-t-? ---------- A je gati? 0
Nu, încă nu. Jo,---o-a-jo. J__ a____ j__ J-, a-o-a j-. ------------- Jo, akoma jo. 0
Dar imediat sunt gata. P-- do-t- --m g--i ------hpejt. P__ d_ t_ j__ g___ t___ s______ P-r d- t- j-m g-t- t-n- s-p-j-. ------------------------------- Por do tё jem gati tani shpejt. 0
Mai doreşti supă? A do---r--ri-s-pё? A d_ p______ s____ A d- p-r-ё-i s-p-? ------------------ A do pёrsёri supё? 0
Nu, nu mai doresc. Jo- nuk d-a--ё. J__ n__ d__ m__ J-, n-k d-a m-. --------------- Jo, nuk dua mё. 0
Dar încă o îngheţată. Por-nj---k--lo-e. P__ n__ a________ P-r n-ё a-u-l-r-. ----------------- Por njё akullore. 0
Locuieşti de mult timp aici? A ke-i -------ё-b-n-ni--ё--? A k___ s____ q_ b_____ k____ A k-n- s-u-ё q- b-n-n- k-t-? ---------------------------- A keni shumё qё banoni kёtu? 0
Nu, abia de o lună. Jo--vet---njё---aj. J__ v____ n__ m____ J-, v-t-m n-ё m-a-. ------------------- Jo, vetёm njё muaj. 0
Dar cunosc deja multe persoane. P-r--joh-shum--nj-r-z t-s---. P__ n___ s____ n_____ t______ P-r n-o- s-u-ё n-e-ё- t-s-m-. ----------------------------- Por njoh shumё njerёz tashmё. 0
Mergi mâine acasă? A -o -ё -i-e-h-p-- n----------e--r? A d_ t_ n_____ p__ n_ s_____ n_____ A d- t- n-s-s- p-r n- s-t-p- n-s-r- ----------------------------------- A do tё nisesh pёr nё shtёpi nesёr? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Jo- nё-fun-j---. J__ n_ f________ J-, n- f-n-j-v-. ---------------- Jo, nё fundjavё. 0
Dar mă întorc deja duminică. Po- d--tё kt--h---t- --e-ёn. P__ d_ t_ k______ t_ d______ P-r d- t- k-h-h-m t- d-e-ё-. ---------------------------- Por do tё kthehem tё dielёn. 0
Fiica ta este deja majoră? A-tё----tё--ritur-v----? A t_ ё____ r_____ v_____ A t- ё-h-ё r-i-u- v-j-a- ------------------------ A tё ёshtё rritur vajza? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Jo, ---t- vet----h----m-ё--je-ё--j-ç. J__ ё____ v____ s______________ v____ J-, ё-h-ё v-t-m s-t-t-m-ё-h-e-ё v-e-. ------------------------------------- Jo, ёshtё vetёm shtatёmbёdhjetё vjeç. 0
Dar are deja un prieten. Po- -- -a-h-ё n-- ----. P__ k_ t_____ n__ s____ P-r k- t-s-m- n-ё s-o-. ----------------------- Por ka tashmё njё shok. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Albaneză (1-100) MP3 Albaneză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.