Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   sl Svojilni zaimki 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [šestinšestdeset]

Svojilni zaimki 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
eu – al meu j-----m-j j__ – m__ j-z – m-j --------- jaz – moj 0
Nu îmi găsesc cheile. Ne--ajdem-sv--eg-----uč-. N_ n_____ s______ k______ N- n-j-e- s-o-e-a k-j-č-. ------------------------- Ne najdem svojega ključa. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Ne-----em-s---- v-z---ic-. N_ n_____ s____ v_________ N- n-j-e- s-o-e v-z-v-i-e- -------------------------- Ne najdem svoje vozovnice. 0
tu – al tău ti --t-oj t_ – t___ t- – t-o- --------- ti – tvoj 0
Ţi-ai găsit cheile? Si našel svo---lj--? S_ n____ s___ k_____ S- n-š-l s-o- k-j-č- -------------------- Si našel svoj ključ? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Si-na--- sv----voz-vn---? S_ n____ s____ v_________ S- n-š-l s-o-o v-z-v-i-o- ------------------------- Si našel svojo vozovnico? 0
el – al lui o--–-njeg-v o_ – n_____ o- – n-e-o- ----------- on – njegov 0
Ştii unde sunt cheile lui? Al- -e-- kj- -e -j-g-- -ljuč? A__ v___ k__ j_ n_____ k_____ A-i v-š- k-e j- n-e-o- k-j-č- ----------------------------- Ali veš, kje je njegov ključ? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Ali----,-k-e j- -j--------zovnic-? A__ v___ k__ j_ n______ v_________ A-i v-š- k-e j- n-e-o-a v-z-v-i-a- ---------------------------------- Ali veš, kje je njegova vozovnica? 0
ea – al ei o-- – -jen o__ – n___ o-a – n-e- ---------- ona – njen 0
Banii ei au dispărut. Nj-ne-a-d-na-ja n- --č. N______ d______ n_ v___ N-e-e-a d-n-r-a n- v-č- ----------------------- Njenega denarja ni več. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. In---e-e--r-di-ne --rti-- ---i-n--v-č. I_ n____ k_______ k______ t___ n_ v___ I- n-e-e k-e-i-n- k-r-i-e t-d- n- v-č- -------------------------------------- In njene kreditne kartice tudi ni več. 0
noi – al nostru mi – n-š m_ – n__ m- – n-š -------- mi – naš 0
Bunicul nostru este bolnav. N-- -ed---j--bo---. N__ d____ j_ b_____ N-š d-d-k j- b-l-n- ------------------- Naš dedek je bolan. 0
Bunica noastră este sănătoasă. N-š- -a-ic- -----r-v-. N___ b_____ j_ z______ N-š- b-b-c- j- z-r-v-. ---------------------- Naša babica je zdrava. 0
voi – al vostru vi ---aš v_ – v__ v- – v-š -------- vi – vaš 0
Copii, unde este tăticul vostru? O----i- -j- je-v----či---t--? O______ k__ j_ v__ o__ (_____ O-r-c-, k-e j- v-š o-i (-t-)- ----------------------------- Otroci, kje je vaš oči (ati)? 0
Copii, unde este mămica voastră? Otroc---k-- -e v--- --m-? O______ k__ j_ v___ m____ O-r-c-, k-e j- v-š- m-m-? ------------------------- Otroci, kje je vaša mami? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Slovenă (1-100) MP3 Slovenă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.