Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   ti ናይ ዋንነት ቃላት 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [ሱሳንሸውዓተን]

67 [susanishewi‘ateni]

ናይ ዋንነት ቃላት 2

nayi wanineti k’alati 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Tigrină Joaca Mai mult
ochelarii እቲ --ጽር እ_ መ___ እ- መ-ጽ- ------- እቲ መነጽር 0
na-i---n-net--k----ti 2 n___ w_______ k______ 2 n-y- w-n-n-t- k-a-a-i 2 ----------------------- nayi wanineti k’alati 2
Şi-a uitat ochelarii. ንሱ መ--- ረሲ-ዎ። ን_ መ___ ረ____ ን- መ-ጽ- ረ-ዑ-። ------------- ንሱ መነጽሩ ረሲዑዎ። 0
n--i-w-n-net- -’---t--2 n___ w_______ k______ 2 n-y- w-n-n-t- k-a-a-i 2 ----------------------- nayi wanineti k’alati 2
Unde şi-a pus ochelarii? መ-ጽ----ይ -ዩ ረ---? መ___ ኣ__ ድ_ ረ____ መ-ጽ- ኣ-ይ ድ- ረ-ዑ-? ----------------- መነጽሩ ኣበይ ድዩ ረሲዑዎ? 0
i-ī-m-ne-s-iri i__ m_________ i-ī m-n-t-’-r- -------------- itī menets’iri
ceasul እታ -ዓት እ_ ሰ__ እ- ሰ-ት ------ እታ ሰዓት 0
it--me-----i-i i__ m_________ i-ī m-n-t-’-r- -------------- itī menets’iri
Ceasul lui este stricat. ሰ-ቱ --ላ--። ሰ__ ተ_____ ሰ-ቱ ተ-ላ-ያ- ---------- ሰዓቱ ተባላሽያ። 0
itī-men-ts-iri i__ m_________ i-ī m-n-t-’-r- -------------- itī menets’iri
Ceasul atârnă pe perete. እ- ሰዓት ኣብ --ደ--ተሰቒላ-ኣላ። እ_ ሰ__ ኣ_ መ___ ተ___ ኣ__ እ- ሰ-ት ኣ- መ-ደ- ተ-ቒ- ኣ-። ----------------------- እታ ሰዓት ኣብ መንደቕ ተሰቒላ ኣላ። 0
n-su--e----’-ru-res---w-። n___ m_________ r________ n-s- m-n-t-’-r- r-s-‘-w-። ------------------------- nisu menets’iru resī‘uwo።
paşaportul እ- -ስፖርት እ_ ፓ____ እ- ፓ-ፖ-ት -------- እቲ ፓስፖርት 0
nisu --net--iru-resī--w-። n___ m_________ r________ n-s- m-n-t-’-r- r-s-‘-w-። ------------------------- nisu menets’iru resī‘uwo።
Şi-a pierdut paşaportul. ን---ስፖ-- ----። ን_ ፓ____ ሲ____ ን- ፓ-ፖ-ቱ ሲ-ኑ-። -------------- ንሱ ፓስፖርቱ ሲኢኑዎ። 0
nis--m-ne--’iru res--u--። n___ m_________ r________ n-s- m-n-t-’-r- r-s-‘-w-። ------------------------- nisu menets’iru resī‘uwo።
Unde şi-a pus paşaportul? ፖ---ርቱ ----ጌ-ዎ? ፖ_____ ኣ__ ጌ___ ፖ-ስ-ር- ኣ-ይ ጌ-ዎ- --------------- ፖኣስፖርቱ ኣበይ ጌሩዎ? 0
me----’-r--abe-i----u -es---wo? m_________ a____ d___ r________ m-n-t-’-r- a-e-i d-y- r-s-‘-w-? ------------------------------- menets’iru abeyi diyu resī‘uwo?
ei – al lor ን-ቶም - -ቶም ን___ - ና__ ን-ቶ- - ና-ም ---------- ንሳቶም - ናቶም 0
m-nets’----a-e-i -i-- re-ī‘uwo? m_________ a____ d___ r________ m-n-t-’-r- a-e-i d-y- r-s-‘-w-? ------------------------------- menets’iru abeyi diyu resī‘uwo?
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. እቶ--ቆ-- ንወ--ኦ--ሲ---። እ__ ቆ__ ን_____ ሲ____ እ-ም ቆ-ዑ ን-ለ-ኦ- ሲ-ሞ-። -------------------- እቶም ቆልዑ ንወለድኦም ሲነሞም። 0
m-n-ts-iru--be-i-d--u -es-‘--o? m_________ a____ d___ r________ m-n-t-’-r- a-e-i d-y- r-s-‘-w-? ------------------------------- menets’iru abeyi diyu resī‘uwo?
Dar iată, vin părinţii lor! ግን -ለድኦም-እ-ዉ ይመጽ--። ግ_ ወ____ እ__ ይ___ ። ግ- ወ-ድ-ም እ-ዉ ይ-ጽ- ። ------------------- ግን ወለድኦም እነዉ ይመጽኡ ። 0
it----‘--i i__ s_____ i-a s-‘-t- ---------- ita se‘ati
dumneavoastră – al dumneavoastră ንስ-------ኩም ን___ - ና___ ን-ኹ- - ና-ኩ- ----------- ንስኹም - ናትኩም 0
i-- --‘a-i i__ s_____ i-a s-‘-t- ---------- ita se‘ati
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? መ---ም ከመይ--- -- ሙለ-? መ____ ከ_____ ኣ_ ሙ___ መ-ሻ-ም ከ-ይ-ሩ- ኣ- ሙ-ር- -------------------- መገሻኹም ከመይኔሩ፣ ኣቶ ሙለር? 0
i----e--ti i__ s_____ i-a s-‘-t- ---------- ita se‘ati
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? ሰበ--ኹ- -በይ -ላ-ኣ----ር? ሰ_____ ኣ__ ኣ_ ኣ_ ሙ___ ሰ-ይ-ኹ- ኣ-ይ ኣ- ኣ- ሙ-ር- --------------------- ሰበይትኹም ኣበይ ኣላ ኣቶ ሙለር? 0
s--at- t---la-h--a። s_____ t___________ s-‘-t- t-b-l-s-i-a- ------------------- se‘atu tebalashiya።
dumneavoastră – a dumneavoastră ንስኽ- --ናትክን ን___ - ና___ ን-ኽ- - ና-ክ- ----------- ንስኽን - ናትክን 0
se---u-teb-l--hiya። s_____ t___________ s-‘-t- t-b-l-s-i-a- ------------------- se‘atu tebalashiya።
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? መገሻ-ን ----ኔ--ወይ-- ሽ--? መ____ ከ__ ኔ_ ወ___ ሽ___ መ-ሻ-ን ከ-ይ ኔ- ወ-ዘ- ሽ-ት- ---------------------- መገሻኽን ከመይ ኔሩ ወይዘሮ ሽሚት? 0
s-‘--- te-al-s--y-። s_____ t___________ s-‘-t- t-b-l-s-i-a- ------------------- se‘atu tebalashiya።
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? ሰብኣ-ክን ኣበይ-ኣሎ -ይዘሮ ሽሚት? ሰ_____ ኣ__ ኣ_ ወ___ ሽ___ ሰ-ኣ-ክ- ኣ-ይ ኣ- ወ-ዘ- ሽ-ት- ----------------------- ሰብኣይክን ኣበይ ኣሎ ወይዘሮ ሽሚት? 0
i----e‘-t--a-i-m-ni--ḵ-i ---eḵ’ī-a--l-። i__ s_____ a__ m________ t________ a___ i-a s-‘-t- a-i m-n-d-k-’- t-s-k-’-l- a-a- ----------------------------------------- ita se‘ati abi menideḵ’i teseḵ’īla ala።

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Tigrină (1-100) MP3 Tigrină (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!