Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   sq mё duhet – dua

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [gjashtёdhjetёenёntё]

mё duhet – dua

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Mё -uhet -j--kr----. M_ d____ n__ k______ M- d-h-t n-ё k-e-a-. -------------------- Mё duhet njё krevat. 0
Vreau să dorm. Un--d---tё-f-e. U__ d__ t_ f___ U-ё d-a t- f-e- --------------- Unё dua tё fle. 0
Aveţi aici un pat? A k--nj--kr-v-t-kёt-? A k_ n__ k_____ k____ A k- n-ё k-e-a- k-t-? --------------------- A ka njё krevat kёtu? 0
Am nevoie de o lampă. M--duhet---- --am--. M_ d____ n__ l______ M- d-h-t n-ё l-a-p-. -------------------- Mё duhet njё llampё. 0
Vreau să citesc. Un- --a--- -e--j. U__ d__ t_ l_____ U-ё d-a t- l-x-j- ----------------- Unё dua tё lexoj. 0
Aveţi aici o lampă? A-ka -jё -l--b-----u? A k_ n__ l_____ k____ A k- n-ё l-a-b- k-t-? --------------------- A ka njё llambё kёtu? 0
Am nevoie de un telefon. Mё -u-e--n-ё--e-e-on. M_ d____ n__ t_______ M- d-h-t n-ё t-l-f-n- --------------------- Mё duhet njё telefon. 0
Vreau să dau un telefon. D-a tё------n--tel-f-n. D__ t_ m___ n_ t_______ D-a t- m-r- n- t-l-f-n- ----------------------- Dua tё marr nё telefon. 0
Aveţi aici un telefon? A-k- -jё --lefon--ё--? A k_ n__ t______ k____ A k- n-ё t-l-f-n k-t-? ---------------------- A ka njё telefon kёtu? 0
Am nevoie de o cameră foto. M- -u-----jё-k-mera. M_ d____ n__ k______ M- d-h-t n-ё k-m-r-. -------------------- Mё duhet njё kamera. 0
Vreau să fotografiez. Dua----fot-g-af-j. D__ t_ f__________ D-a t- f-t-g-a-o-. ------------------ Dua tё fotografoj. 0
Aveţi aici o cameră foto? A ka--ёt- nj- k-me--? A k_ k___ n__ k______ A k- k-t- n-ё k-m-r-? --------------------- A ka kёtu njё kamera? 0
Am nevoie de un calculator. Mё-d--e- -----o---ute-. M_ d____ n__ k_________ M- d-h-t n-ё k-m-j-t-r- ----------------------- Mё duhet njё kompjuter. 0
Vreau să trimit un E-Mail. Dua-tё ---g-- -jё---m-i-. D__ t_ d_____ n__ e______ D-a t- d-r-o- n-ё e-m-i-. ------------------------- Dua tё dёrgoj njё e-mail. 0
Aveţi aici un calculator? A--d-d-e----ё-k-m--ute---ё--? A n______ n__ k________ k____ A n-o-h-t n-ё k-m-j-t-r k-t-? ----------------------------- A ndodhet njё kompjuter kёtu? 0
Îmi trebuie un pix. M- d---- ----st----ap-. M_ d____ n__ s_________ M- d-h-t n-ё s-i-o-a-s- ----------------------- Mё duhet njё stilolaps. 0
Vreau să scriu ceva. Du- tё s-kr-a- -----. D__ t_ s______ d_____ D-a t- s-k-u-j d-ç-a- --------------------- Dua tё shkruaj diçka. 0
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? A-k--k--- n-- ---- --tёr dh- ----s-ilol-p-? A k_ k___ n__ c___ l____ d__ n__ s_________ A k- k-t- n-ё c-p- l-t-r d-e n-ё s-i-o-a-s- ------------------------------------------- A ka kёtu njё copё letёr dhe njё stilolaps? 0

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...