Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   af om van iets te hou

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sewentig]

om van iets te hou

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Afrikaans Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Wil----o-k? W__ u r____ W-l u r-o-? ----------- Wil u rook? 0
Doriţi să dansaţi? Wil-u---ns? W__ u d____ W-l u d-n-? ----------- Wil u dans? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? W------aan st--? W__ u g___ s____ W-l u g-a- s-a-? ---------------- Wil u gaan stap? 0
Vreau să fumez. Ek --l--r--g r---. E_ w__ g____ r____ E- w-l g-a-g r-o-. ------------------ Ek wil graag rook. 0
Vrei o ţigară? W-l--y-’- s-garet h-? W__ j_ ’_ s______ h__ W-l j- ’- s-g-r-t h-? --------------------- Wil jy ’n sigaret hê? 0
El vrea un foc. H----ek -n-v-u-houtj-e -------e--r. H_ s___ ’_ v__________ / a_________ H- s-e- ’- v-u-h-u-j-e / a-n-t-k-r- ----------------------------------- Hy soek ’n vuurhoutjie / aansteker. 0
Doresc să beau ceva. Ek---l----ag -ets -r--k. E_ w__ g____ i___ d_____ E- w-l g-a-g i-t- d-i-k- ------------------------ Ek wil graag iets drink. 0
Doresc să mănânc ceva. E- --l g---- i--s-eet. E_ w__ g____ i___ e___ E- w-l g-a-g i-t- e-t- ---------------------- Ek wil graag iets eet. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Ek-w-------g-bi-tj-e on-----. E_ w__ g____ b______ o_______ E- w-l g-a-g b-e-j-e o-t-p-n- ----------------------------- Ek wil graag bietjie ontspan. 0
Doresc să vă întreb ceva. E----l-u graag -e------. E_ w__ u g____ i___ v___ E- w-l u g-a-g i-t- v-a- ------------------------ Ek wil u graag iets vra. 0
Doresc să vă rog ceva. Ek--i- --g--ag -ir i--s-v--. E_ w__ u g____ v__ i___ v___ E- w-l u g-a-g v-r i-t- v-a- ---------------------------- Ek wil u graag vir iets vra. 0
Doresc să vă invit la ceva. E----l --g---g--- -ets-ui---oi. E_ w__ u g____ n_ i___ u_______ E- w-l u g-a-g n- i-t- u-t-o-i- ------------------------------- Ek wil u graag na iets uitnooi. 0
Ce doriţi vă rog? Wa---------ê? W__ w__ u h__ W-t w-l u h-? ------------- Wat wil u hê? 0
Doriţi o cafea? Wil-u---ffi- -ê? W__ u k_____ h__ W-l u k-f-i- h-? ---------------- Wil u koffie hê? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? O- -i--u----we--tee h-? O_ w__ u l_____ t__ h__ O- w-l u l-e-e- t-e h-? ----------------------- Of wil u liewer tee hê? 0
Vrem să mergem acasă. On----l--ui--toe--y. O__ w__ h___ t__ r__ O-s w-l h-i- t-e r-. -------------------- Ons wil huis toe ry. 0
Vreţi un taxi? S-----ull- -n--ax-? S___ j____ ’_ t____ S-e- j-l-e ’- t-x-? ------------------- Soek julle ’n taxi? 0
Ei vor să dea un telefon. Hull- ------aag ------oep-maak. H____ w__ g____ ’_ o_____ m____ H-l-e w-l g-a-g ’- o-r-e- m-a-. ------------------------------- Hulle wil graag ’n oproep maak. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Afrikaans (1-100) MP3 Afrikaans (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.