Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   be нечага хацець

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [семдзесят]

70 [semdzesyat]

нечага хацець

nechaga khatsets’

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Хоч--- -у-ы--? Х_____ к______ Х-ч-ц- к-р-ц-? -------------- Хочаце курыць? 0
nec---a-khat-et-’ n______ k________ n-c-a-a k-a-s-t-’ ----------------- nechaga khatsets’
Doriţi să dansaţi? Х--а---пата--а-аць? Х_____ п___________ Х-ч-ц- п-т-н-а-а-ь- ------------------- Хочаце патанцаваць? 0
n---ag----atset-’ n______ k________ n-c-a-a k-a-s-t-’ ----------------- nechaga khatsets’
Doriţi să mergeţi la plimbare? Хоча---пр---ля---? Х_____ п__________ Х-ч-ц- п-а-у-я-ц-? ------------------ Хочаце прагуляцца? 0
Kh-c--t-----ry--’? K________ k_______ K-o-h-t-e k-r-t-’- ------------------ Khochatse kuryts’?
Vreau să fumez. Я-х-ч---уры-ь. Я х___ к______ Я х-ч- к-р-ц-. -------------- Я хачу курыць. 0
K-o--ats- ku-yts’? K________ k_______ K-o-h-t-e k-r-t-’- ------------------ Khochatse kuryts’?
Vrei o ţigară? Хо-аш --г----у? Х____ ц________ Х-ч-ш ц-г-р-т-? --------------- Хочаш цыгарэту? 0
Khocha-se-ku--t--? K________ k_______ K-o-h-t-e k-r-t-’- ------------------ Khochatse kuryts’?
El vrea un foc. Ён --ч- -р--урыць. Ё_ х___ п_________ Ё- х-ч- п-ы-у-ы-ь- ------------------ Ён хоча прыкурыць. 0
K-ochats- -at----avats-? K________ p_____________ K-o-h-t-e p-t-n-s-v-t-’- ------------------------ Khochatse patantsavats’?
Doresc să beau ceva. Я-хацеў--- ----ц-ла-----аго-небу-зь-п-п-ць. Я х____ б_ / х_____ б_ ч___________ п______ Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- ч-г---е-у-з- п-п-ц-. ------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы чаго-небудзь папіць. 0
K-o-h-t---p--ant---at-’? K________ p_____________ K-o-h-t-e p-t-n-s-v-t-’- ------------------------ Khochatse patantsavats’?
Doresc să mănânc ceva. Я---це- -ы - --------ы -а-о---будзь--а--ці. Я х____ б_ / х_____ б_ ч___________ п______ Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- ч-г---е-у-з- п-е-ц-. ------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы чаго-небудзь паесці. 0
K-oc---s- p-tantsavat-’? K________ p_____________ K-o-h-t-e p-t-n-s-v-t-’- ------------------------ Khochatse patantsavats’?
Doresc să mă odihnesc puţin. Я -аце- бы - --це-- бы трохі а-п--ыц-. Я х____ б_ / х_____ б_ т____ а________ Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- т-о-і а-п-ч-ц-. -------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы трохі адпачыць. 0
Kh-cha--e-p-ag-l-at-tsa? K________ p_____________ K-o-h-t-e p-a-u-y-t-t-a- ------------------------ Khochatse pragulyatstsa?
Doresc să vă întreb ceva. Я-х--е--б--/ -а---а--ы ----а --Ва- с--та-ь. Я х____ б_ / х_____ б_ н____ ў В__ с_______ Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- н-ш-а ў В-с с-ы-а-ь- ------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы нешта ў Вас спытаць. 0
Kh---a--- ---g-lya---s-? K________ p_____________ K-o-h-t-e p-a-u-y-t-t-a- ------------------------ Khochatse pragulyatstsa?
Doresc să vă rog ceva. Я ---е- б----х---ла--ы Вас а- --м-ь-і-п--р---ць. Я х____ б_ / х_____ б_ В__ а_ ч______ п_________ Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- В-с а- ч-м-ь-і п-п-а-і-ь- ------------------------------------------------ Я хацеў бы / хацела бы Вас аб чымсьці папрасіць. 0
K-o----s--p-agu---t---a? K________ p_____________ K-o-h-t-e p-a-u-y-t-t-a- ------------------------ Khochatse pragulyatstsa?
Doresc să vă invit la ceva. Я -а----б- - х--ел-----В----- ш----ц- з-пр-сі-ь. Я х____ б_ / х_____ б_ В__ н_ ш______ з_________ Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- В-с н- ш-о-ь-і з-п-а-і-ь- ------------------------------------------------ Я хацеў бы / хацела бы Вас на штосьці запрасіць. 0
Ya---ac-u --ryts-. Y_ k_____ k_______ Y- k-a-h- k-r-t-’- ------------------ Ya khachu kuryts’.
Ce doriţi vă rog? Ш-- В--ж--ае--? Ш__ В_ ж_______ Ш-о В- ж-д-е-е- --------------- Што Вы жадаеце? 0
Y- k---h---u-y-s-. Y_ k_____ k_______ Y- k-a-h- k-r-t-’- ------------------ Ya khachu kuryts’.
Doriţi o cafea? Ж-----е---вы? Ж______ к____ Ж-д-е-е к-в-? ------------- Жадаеце кавы? 0
Y------hu--u---s-. Y_ k_____ k_______ Y- k-a-h- k-r-t-’- ------------------ Ya khachu kuryts’.
Sau doriţi mai bine un ceai? Аб---ам -еп-й ---бат-? А__ В__ л____ г_______ А-о В-м л-п-й г-р-а-ы- ---------------------- Або Вам лепей гарбаты? 0
K--c-a-- ---g--et-? K_______ t_________ K-o-h-s- t-y-a-e-u- ------------------- Khochash tsygaretu?
Vrem să mergem acasă. Мы ----м--ха---дадом-. М_ х____ е____ д______ М- х-ч-м е-а-ь д-д-м-. ---------------------- Мы хочам ехаць дадому. 0
Kho--as- -s-gare-u? K_______ t_________ K-o-h-s- t-y-a-e-u- ------------------- Khochash tsygaretu?
Vreţi un taxi? Ва- пат-э-н-- т--сі? В__ п________ т_____ В-м п-т-э-н-е т-к-і- -------------------- Вам патрэбнае таксі? 0
K-o-hash tsyg-----? K_______ t_________ K-o-h-s- t-y-a-e-u- ------------------- Khochash tsygaretu?
Ei vor să dea un telefon. Я-ы--оч-ць ---э--фа-ав---. Я__ х_____ п______________ Я-ы х-ч-ц- п-т-л-ф-н-в-ц-. -------------------------- Яны хочуць патэлефанаваць. 0
E--k-o------y-u-yts-. E_ k_____ p__________ E- k-o-h- p-y-u-y-s-. --------------------- En khocha prykuryts’.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bielorusă (1-100) MP3 Bielorusă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.