Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   fi haluta jotakin 1

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [seitsemänkymmentä]

haluta jotakin 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Ha-u--t-----o-tt--? H_________ p_______ H-l-a-t-k- p-l-t-a- ------------------- Haluatteko polttaa? 0
Doriţi să dansaţi? H-luat-e-o ----s--? H_________ t_______ H-l-a-t-k- t-n-s-a- ------------------- Haluatteko tanssia? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Hal-a-tek---ennä kä-elyl-e? H_________ m____ k_________ H-l-a-t-k- m-n-ä k-v-l-l-e- --------------------------- Haluatteko mennä kävelylle? 0
Vreau să fumez. Hal-a- p------. H_____ p_______ H-l-a- p-l-t-a- --------------- Haluan polttaa. 0
Vrei o ţigară? Ha-ua--o--up-k-n? H_______ t_______ H-l-a-k- t-p-k-n- ----------------- Haluatko tupakan? 0
El vrea un foc. Hän-(m-)-hal-aa--ul--. H__ (___ h_____ t_____ H-n (-.- h-l-a- t-l-a- ---------------------- Hän (m.) haluaa tulta. 0
Doresc să beau ceva. H-l---sin--u-da-jo---i-. H________ j____ j_______ H-l-a-s-n j-o-a j-t-k-n- ------------------------ Haluaisin juoda jotakin. 0
Doresc să mănânc ceva. H----isi- sy-----otaki-. H________ s____ j_______ H-l-a-s-n s-ö-ä j-t-k-n- ------------------------ Haluaisin syödä jotakin. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. H-lua--i------t- -i----. H________ l_____ h______ H-l-a-s-n l-v-t- h-e-a-. ------------------------ Haluaisin levätä hieman. 0
Doresc să vă întreb ceva. Ha-ua--in-kys-ä----l------a--n. H________ k____ t_____ j_______ H-l-a-s-n k-s-ä t-i-t- j-t-k-n- ------------------------------- Haluaisin kysyä teiltä jotakin. 0
Doresc să vă rog ceva. H-luai-i--p---ää-t---t----t--i-. H________ p_____ t_____ j_______ H-l-a-s-n p-y-ä- t-i-t- j-t-k-n- -------------------------------- Haluaisin pyytää teiltä jotakin. 0
Doresc să vă invit la ceva. H-lu-i-i---u--ua -ei-ä--johonkin. H________ k_____ t_____ j________ H-l-a-s-n k-t-u- t-i-ä- j-h-n-i-. --------------------------------- Haluaisin kutsua teidät johonkin. 0
Ce doriţi vă rog? Mi-- -al--tt-? M___ h________ M-t- h-l-a-t-? -------------- Mitä haluatte? 0
Doriţi o cafea? Ha-u-tte-o-k----a? H_________ k______ H-l-a-t-k- k-h-i-? ------------------ Haluatteko kahvia? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? V-i--alua----- ----umm-n-t--t-? V__ h_________ m________ t_____ V-i h-l-a-t-k- m-e-u-m-n t-e-ä- ------------------------------- Vai haluatteko mielummin teetä? 0
Vrem să mergem acasă. Me h-lu----m----e-nä ---iin. M_ h__________ m____ k______ M- h-l-a-s-m-e m-n-ä k-t-i-. ---------------------------- Me haluaisimme mennä kotiin. 0
Vreţi un taxi? H--ua-t--o ta----? H_________ t______ H-l-a-t-k- t-k-i-? ------------------ Haluatteko taksin? 0
Ei vor să dea un telefon. He --l-a-a- s-it-aa. H_ h_______ s_______ H- h-l-a-a- s-i-t-a- -------------------- He haluavat soittaa. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Finlandeză (1-100) MP3 Finlandeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.