Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   id menginginkan sesuatu

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [tujuh puluh]

menginginkan sesuatu

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Indoneziană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? A--k-----d--ing-- m-rok-k? A_____ A___ i____ m_______ A-a-a- A-d- i-g-n m-r-k-k- -------------------------- Apakah Anda ingin merokok? 0
Doriţi să dansaţi? Ap--ah---d- i-----berd-n--? A_____ A___ i____ b________ A-a-a- A-d- i-g-n b-r-a-s-? --------------------------- Apakah Anda ingin berdansa? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? A----h-And- in--- be---lan---ki? A_____ A___ i____ b_______ k____ A-a-a- A-d- i-g-n b-r-a-a- k-k-? -------------------------------- Apakah Anda ingin berjalan kaki? 0
Vreau să fumez. Saya in--n--------. S___ i____ m_______ S-y- i-g-n m-r-k-k- ------------------- Saya ingin merokok. 0
Vrei o ţigară? A-akah---mu-ingin--e-at--g-r----? A_____ k___ i____ s_______ r_____ A-a-a- k-m- i-g-n s-b-t-n- r-k-k- --------------------------------- Apakah kamu ingin sebatang rokok? 0
El vrea un foc. Di- in----ko-ek ap-. D__ i____ k____ a___ D-a i-g-n k-r-k a-i- -------------------- Dia ingin korek api. 0
Doresc să beau ceva. Say- i-g---m---- s-s-at-. S___ i____ m____ s_______ S-y- i-g-n m-n-m s-s-a-u- ------------------------- Saya ingin minum sesuatu. 0
Doresc să mănânc ceva. S-y--ingin---kan--------. S___ i____ m____ s_______ S-y- i-g-n m-k-n s-s-a-u- ------------------------- Saya ingin makan sesuatu. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Saya--ng---b-ri-t-ra---. S___ i____ b____________ S-y- i-g-n b-r-s-i-a-a-. ------------------------ Saya ingin beristirahat. 0
Doresc să vă întreb ceva. S-y- --gin--ena-yak-n se-------e--d- Anda. S___ i____ m_________ s______ k_____ A____ S-y- i-g-n m-n-n-a-a- s-s-a-u k-p-d- A-d-. ------------------------------------------ Saya ingin menanyakan sesuatu kepada Anda. 0
Doresc să vă rog ceva. Sa-a -n----mem--t- s----tu--ep--a---da. S___ i____ m______ s______ k_____ A____ S-y- i-g-n m-m-n-a s-s-a-u k-p-d- A-d-. --------------------------------------- Saya ingin meminta sesuatu kepada Anda. 0
Doresc să vă invit la ceva. S--a i-----m-n--nda-g---da. S___ i____ m_________ A____ S-y- i-g-n m-n-u-d-n- A-d-. --------------------------- Saya ingin mengundang Anda. 0
Ce doriţi vă rog? Apa-yan- A----i-g-nka-? A__ y___ A___ i________ A-a y-n- A-d- i-g-n-a-? ----------------------- Apa yang Anda inginkan? 0
Doriţi o cafea? A-ak----n-- -ngin---p-? A_____ A___ i____ k____ A-a-a- A-d- i-g-n k-p-? ----------------------- Apakah Anda ingin kopi? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Atau -n---le-ih--u-- --h? A___ A___ l____ s___ t___ A-a- A-d- l-b-h s-k- t-h- ------------------------- Atau Anda lebih suka teh? 0
Vrem să mergem acasă. Ka-i -ngin----a-g--e r---h. K___ i____ p_____ k_ r_____ K-m- i-g-n p-l-n- k- r-m-h- --------------------------- Kami ingin pulang ke rumah. 0
Vreţi un taxi? K-l--n -ng-- n--k--aks-? K_____ i____ n___ t_____ K-l-a- i-g-n n-i- t-k-i- ------------------------ Kalian ingin naik taksi? 0
Ei vor să dea un telefon. M-r--a in--- ------pon. M_____ i____ m_________ M-r-k- i-g-n m-n-l-p-n- ----------------------- Mereka ingin menelepon. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.