Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   pt gostar de uma coisa

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [setenta]

gostar de uma coisa

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Portugheză (PT) Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? (V-cê)----r ----r? (_____ q___ f_____ (-o-ê- q-e- f-m-r- ------------------ (Você) quer fumar? 0
Doriţi să dansaţi? (V---) -u---d---ar? (_____ q___ d______ (-o-ê- q-e- d-n-a-? ------------------- (Você) quer dançar? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? (-------uer -assear? (_____ q___ p_______ (-o-ê- q-e- p-s-e-r- -------------------- (Você) quer passear? 0
Vreau să fumez. E- q--ri- f-m-r. E_ q_____ f_____ E- q-e-i- f-m-r- ---------------- Eu queria fumar. 0
Vrei o ţigară? Q-er-s--m--i-arr-? Q_____ u_ c_______ Q-e-e- u- c-g-r-o- ------------------ Queres um cigarro? 0
El vrea un foc. El- q-er-- --me. E__ q_____ l____ E-e q-e-i- l-m-. ---------------- Ele queria lume. 0
Doresc să beau ceva. Eu-quer-a--eb-r-al-uma--o--a. E_ q_____ b____ a_____ c_____ E- q-e-i- b-b-r a-g-m- c-i-a- ----------------------------- Eu queria beber alguma coisa. 0
Doresc să mănânc ceva. Eu-que-ia c-me- -----a--oi--. E_ q_____ c____ a_____ c_____ E- q-e-i- c-m-r a-g-m- c-i-a- ----------------------------- Eu queria comer alguma coisa. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Eu q-er-----sc--sa- um-p-uco. E_ q_____ d________ u_ p_____ E- q-e-i- d-s-a-s-r u- p-u-o- ----------------------------- Eu queria descansar um pouco. 0
Doresc să vă întreb ceva. E---u---- -er---t-r-l-- --a--oi--. E_ q_____ p____________ u__ c_____ E- q-e-i- p-r-u-t-r-l-e u-a c-i-a- ---------------------------------- Eu queria perguntar-lhe uma coisa. 0
Doresc să vă rog ceva. Eu q-er-- -ed----h- um f-v--. E_ q_____ p________ u_ f_____ E- q-e-i- p-d-r-l-e u- f-v-r- ----------------------------- Eu queria pedir-lhe um favor. 0
Doresc să vă invit la ceva. Eu------a co--i-á----par--algu------sa. E_ q_____ c_________ p___ a_____ c_____ E- q-e-i- c-n-i-á-l- p-r- a-g-m- c-i-a- --------------------------------------- Eu queria convidá-lo para alguma coisa. 0
Ce doriţi vă rog? O --e - q-- de-e-a--po- fav--? O q__ é q__ d______ p__ f_____ O q-e é q-e d-s-j-, p-r f-v-r- ------------------------------ O que é que deseja, por favor? 0
Doriţi o cafea? Des-j------afé? D_____ u_ c____ D-s-j- u- c-f-? --------------- Deseja um café? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Ou prefere--nt-s ---chá? O_ p______ a____ u_ c___ O- p-e-e-e a-t-s u- c-á- ------------------------ Ou prefere antes um chá? 0
Vrem să mergem acasă. Que--amos ir -ar- ----. Q________ i_ p___ c____ Q-e-í-m-s i- p-r- c-s-. ----------------------- Queríamos ir para casa. 0
Vreţi un taxi? Q-ere---m t-xi? Q_____ u_ t____ Q-e-e- u- t-x-? --------------- Querem um táxi? 0
Ei vor să dea un telefon. E-e-----r-m te-efo---. E___ q_____ t_________ E-e- q-e-e- t-l-f-n-r- ---------------------- Eles querem telefonar. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Portugheză (PT) (1-100) MP3 Portugheză (PT) (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.