Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   sk niečo chcieť / želať si

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sedemdesiat]

niečo chcieť / želať si

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? C-cel-----s-e--a-čiť? C_____ b_ s__ f______ C-c-l- b- s-e f-j-i-? --------------------- Chceli by ste fajčiť? 0
Doriţi să dansaţi? Ch-e-i-b--s--------v-ť? C_____ b_ s__ t________ C-c-l- b- s-e t-n-o-a-? ----------------------- Chceli by ste tancovať? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Ch---- b- s----a-í-ť--re--ádzať? C_____ b_ s__ s_ í__ p__________ C-c-l- b- s-e s- í-ť p-e-h-d-a-? -------------------------------- Chceli by ste sa ísť prechádzať? 0
Vreau să fumez. Ch--l--y-so--fa--iť. C____ b_ s__ f______ C-c-l b- s-m f-j-i-. -------------------- Chcel by som fajčiť. 0
Vrei o ţigară? Chc---a-----s-------etu? C_______ b_ s_ c________ C-c-l-a- b- s- c-g-r-t-? ------------------------ Chcel(a) by si cigaretu? 0
El vrea un foc. C--e- -y o---. C____ b_ o____ C-c-l b- o-e-. -------------- Chcel by oheň. 0
Doresc să beau ceva. Ch--l(-)-by-so- --eč- piť. C_______ b_ s__ n____ p___ C-c-l-a- b- s-m n-e-o p-ť- -------------------------- Chcel(a) by som niečo piť. 0
Doresc să mănânc ceva. Chc-l(-- b- som --e-- j--ť. C_______ b_ s__ n____ j____ C-c-l-a- b- s-m n-e-o j-s-. --------------------------- Chcel(a) by som niečo jesť. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. C-c-l(-) -- --m si-t-och----po-i---. C_______ b_ s__ s_ t_____ o_________ C-c-l-a- b- s-m s- t-o-h- o-p-č-n-ť- ------------------------------------ Chcel(a) by som si trochu odpočinúť. 0
Doresc să vă întreb ceva. Ch-el-a- -y so- -a-V-s ni-čo spýtať. C_______ b_ s__ s_ V__ n____ s______ C-c-l-a- b- s-m s- V-s n-e-o s-ý-a-. ------------------------------------ Chcel(a) by som sa Vás niečo spýtať. 0
Doresc să vă rog ceva. C--el(a- b- --- V---o-n--čo--op-o-iť. C_______ b_ s__ V__ o n____ p________ C-c-l-a- b- s-m V-s o n-e-o p-p-o-i-. ------------------------------------- Chcel(a) by som Vás o niečo poprosiť. 0
Doresc să vă invit la ceva. Chce---- ---so- V-s na--ie----o----. C_______ b_ s__ V__ n_ n____ p______ C-c-l-a- b- s-m V-s n- n-e-o p-z-a-. ------------------------------------ Chcel(a) by som Vás na niečo pozvať. 0
Ce doriţi vă rog? Čo-s- ž--á-e-----s--? Č_ s_ ž______ p______ Č- s- ž-l-t-, p-o-í-? --------------------- Čo si želáte, prosím? 0
Doriţi o cafea? Žel-t- si --vu? Ž_____ s_ k____ Ž-l-t- s- k-v-? --------------- Želáte si kávu? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? A-e-o-s----dš----elá-- ---? A____ s_ r_____ ž_____ č___ A-e-o s- r-d-e- ž-l-t- č-j- --------------------------- Alebo si radšej želáte čaj? 0
Vrem să mergem acasă. Chce-- b--sme ísť----o-. C_____ b_ s__ í__ d_____ C-c-l- b- s-e í-ť d-m-v- ------------------------ Chceli by sme ísť domov. 0
Vreţi un taxi? Ch---i by --- -a---? C_____ b_ s__ t_____ C-c-l- b- s-e t-x-k- -------------------- Chceli by ste taxík? 0
Ei vor să dea un telefon. Ch-e-i by--el--o----ť. C_____ b_ t___________ C-c-l- b- t-l-f-n-v-ť- ---------------------- Chceli by telefonovať. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Slovacă (1-100) MP3 Slovacă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.