У --н- -е- ---м-ни.
У м___ н__ в_______
У м-н- н-т в-е-е-и-
-------------------
У меня нет времени. 0 Po-o----------p--kh-y-.P_____ o_____ p________P-g-d- o-h-n- p-o-h-y-.-----------------------Pogoda ochenʹ plokhaya.
Я--е-п-ид-, п--о-у-чт--у--еня-не--вр--е--.
Я н_ п_____ п_____ ч__ у м___ н__ в_______
Я н- п-и-у- п-т-м- ч-о у м-н- н-т в-е-е-и-
------------------------------------------
Я не приду, потому что у меня нет времени. 0 Ya-n- ----u-----o-- -----pogod--t--a-- -------a.Y_ n_ p_____ p_____ c___ p_____ t_____ p________Y- n- p-i-u- p-t-m- c-t- p-g-d- t-k-y- p-o-h-y-.------------------------------------------------Ya ne pridu, potomu chto pogoda takaya plokhaya.
Я ------аю-ь- по---у --- я------ол--н-/ д-лж-а---бо-а--.
Я н_ о_______ п_____ ч__ я е__ д_____ / д_____ р________
Я н- о-т-ю-ь- п-т-м- ч-о я е-ё д-л-е- / д-л-н- р-б-т-т-.
--------------------------------------------------------
Я не остаюсь, потому что я ещё должен / должна работать. 0 P-c--mu on-ne----d--?P______ o_ n_ p______P-c-e-u o- n- p-i-ë-?---------------------Pochemu on ne pridët?
Mai multe limbi
Faceți clic pe un steag!
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez.
Я не остаюсь, потому что я ещё должен / должна работать.
Я у--а- / у-т---.
Я у____ / у______
Я у-т-л / у-т-л-.
-----------------
Я устал / устала. 0 Po--e-u o- n--pridët?P______ o_ n_ p______P-c-e-u o- n- p-i-ë-?---------------------Pochemu on ne pridët?
Я-ухож---п-т--- --о----с-а--- -с-а-а.
Я у_____ п_____ ч__ я у____ / у______
Я у-о-у- п-т-м- ч-о я у-т-л / у-т-л-.
-------------------------------------
Я ухожу, потому что я устал / устала. 0 O- n--prig-ashë-.O_ n_ p__________O- n- p-i-l-s-ë-.-----------------On ne priglashën.
Я-уезж--,-пото----то-уже----д--.
Я у______ п_____ ч__ у__ п______
Я у-з-а-, п-т-м- ч-о у-е п-з-н-.
--------------------------------
Я уезжаю, потому что уже поздно. 0 O------ri--t,----o-u-ch-o -- --------as-ë-.O_ n_ p______ p_____ c___ o_ n_ p__________O- n- p-i-ë-, p-t-m- c-t- o- n- p-i-l-s-ë-.-------------------------------------------On ne pridët, potomu chto on ne priglashën.
Limba maternă = emoţională, limba străină = raţională ?
Când învăţăm limbi străine, ne stimulăm creierul.
Gândirea noastră se schimbă în timp ce invăţăm.
Devenim mai creativi şi mai flexibili.
Gândirea complexă are loc mai uşor la persoanele multilingve.
Memoria este exersată prin învăţare.
Cu cât învăţăm mai mult, cu atât memoria funcţionează mai bine.
Persoanele care au învăţat mai multe limbi, învaţă alte lucruri mult mai repede.
Se se pot concentra mai mult timp asupra unui lucru.
Iată de ce acestea pot rezolva probleme mult mai repede.
Persoanele multilingve pot, de asemenea, să ia decizii mult mai uşor.
Dar
modul în care
iau decizii depinde şi de limbă.
Limba în care gândim ne influenţează deciziile.
Psihologii au examinat mai mulţi subiecţi.
Toţi subiecţii erau bilingvi.
Mai vorbeau încă o limbă pe lângă cea maternă.
Subiecţii trebuiau să răspundă la o întrebare.
Era vorba despre cum rezolvau o problemă.
Subiecţii trebuiau să aleagă între două opţiuni.
Una dintre ele era mai riscantă decât cealaltă.
Persoanele examinate trebuiau să răspundă la întrebare în cele două limbi.
Şi răspunsurile se schimbau când limbile se schimbau!
Când vorbeau limba maternă, subiecţii alegeau riscul.
Dar când vorbeau limba străină, luau decizii mai sigure.
După această experienţă, subiecţii trebuiau să facă pariuri.
Aici, s-a constatat o diferenţă clară.
Când foloseau limba străină, erau mai raţionali.
Cercetătorii cred că ne concentrăm mai mult când vine vorba de limba străină.
Şi asta se întâmplă pentru că luăm deciziile raţional, nu emoţional.