Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   be Прошлы час 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [восемдзесят адзін]

81 [vosemdzesyat adzіn]

Прошлы час 1

Proshly chas 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
a scrie п----ь п_____ п-с-ц- ------ пісаць 0
Pr-sh--------1 P______ c___ 1 P-o-h-y c-a- 1 -------------- Proshly chas 1
El scria o scrisoare. Ён---саў---с-. Ё_ п____ л____ Ё- п-с-ў л-с-. -------------- Ён пісаў ліст. 0
P-o-h-----as-1 P______ c___ 1 P-o-h-y c-a- 1 -------------- Proshly chas 1
Şi ea scria o vedere. А --а---сала п-шт-ў-у. А я__ п_____ п________ А я-а п-с-л- п-ш-о-к-. ---------------------- А яна пісала паштоўку. 0
p----s’ p______ p-s-t-’ ------- pіsats’
a citi чыта-ь ч_____ ч-т-ц- ------ чытаць 0
p-sa--’ p______ p-s-t-’ ------- pіsats’
El citea o ilustrată. Ё- ч---ў ч-с--і-. Ё_ ч____ ч_______ Ё- ч-т-ў ч-с-п-с- ----------------- Ён чытаў часопіс. 0
pі-a-s’ p______ p-s-t-’ ------- pіsats’
Şi ea citea o carte. А--н- ---а-- --ігу. А я__ ч_____ к_____ А я-а ч-т-л- к-і-у- ------------------- А яна чытала кнігу. 0
E---і-a- --s-. E_ p____ l____ E- p-s-u l-s-. -------------- En pіsau lіst.
a lua узя-ь у____ у-я-ь ----- узяць 0
E----sa--l-st. E_ p____ l____ E- p-s-u l-s-. -------------- En pіsau lіst.
El a luat o ţigară. Ён-уз-- ---а---у. Ё_ у___ ц________ Ё- у-я- ц-г-р-т-. ----------------- Ён узяў цыгарэту. 0
E- --s-- ----. E_ p____ l____ E- p-s-u l-s-. -------------- En pіsau lіst.
Ea a luat o bucată de ciocolată. Яна ---л--кавал-к-ш----а-у. Я__ ў____ к______ ш________ Я-а ў-я-а к-в-л-к ш-к-л-д-. --------------------------- Яна ўзяла кавалак шакаладу. 0
A--a-- p-s-l- pa-h-ou--. A y___ p_____ p_________ A y-n- p-s-l- p-s-t-u-u- ------------------------ A yana pіsala pashtouku.
El era infidel, dar ea era fidelă. Ён -ы- -я--р-ы,---- -на----а в-рная. Ё_ б__ н_______ а__ я__ б___ в______ Ё- б-ў н-в-р-ы- а-е я-а б-л- в-р-а-. ------------------------------------ Ён быў няверны, але яна была верная. 0
A-ya-- -іsala-pash-o--u. A y___ p_____ p_________ A y-n- p-s-l- p-s-t-u-u- ------------------------ A yana pіsala pashtouku.
El era leneş, dar ea era harnică. Ён-бы---янівы- ----яна-бы---с---ан---. Ё_ б__ л______ а__ я__ б___ с_________ Ё- б-ў л-н-в-, а-е я-а б-л- с-а-а-н-я- -------------------------------------- Ён быў лянівы, але яна была старанная. 0
A--a-a----al---as-tou--. A y___ p_____ p_________ A y-n- p-s-l- p-s-t-u-u- ------------------------ A yana pіsala pashtouku.
El era sărac, dar ea era bogată. Ён -------ны, -л--ян- бы-а ---а---. Ё_ б__ б_____ а__ я__ б___ б_______ Ё- б-ў б-д-ы- а-е я-а б-л- б-г-т-я- ----------------------------------- Ён быў бедны, але яна была багатая. 0
c--t---’ c_______ c-y-a-s- -------- chytats’
El nu a avut bani, ci datorii. У яг- -е был- г-ош-й, ---ы---па----. У я__ н_ б___ г______ а б___ п______ У я-о н- б-л- г-о-а-, а б-л- п-з-к-. ------------------------------------ У яго не было грошай, а былі пазыкі. 0
c-y----’ c_______ c-y-a-s- -------- chytats’
El nu a avut noroc, ci ghinion. У--го--- был---ан-а-анн-,-- был--няў-а--. У я__ н_ б___ ш__________ а б___ н_______ У я-о н- б-л- ш-н-а-а-н-, а б-л- н-ў-а-ы- ----------------------------------------- У яго не было шанцавання, а былі няўдачы. 0
c-ytat-’ c_______ c-y-a-s- -------- chytats’
El nu a avut succes, ci insucces. У яг---- -ыло п--п--аў, а был- п-ава-ы. У я__ н_ б___ п________ а б___ п_______ У я-о н- б-л- п-с-е-а-, а б-л- п-а-а-ы- --------------------------------------- У яго не было поспехаў, а былі правалы. 0
En c-y--u-cha--pі-. E_ c_____ c________ E- c-y-a- c-a-o-і-. ------------------- En chytau chasopіs.
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. Ё---- быў-з--а--л-ны- а-б-ў не--да-о-е--. Ё_ н_ б__ з__________ а б__ н____________ Ё- н- б-ў з-д-в-л-н-, а б-ў н-з-д-в-л-н-. ----------------------------------------- Ён не быў задаволены, а быў незадаволены. 0
E- --yt-u cha--pі-. E_ c_____ c________ E- c-y-a- c-a-o-і-. ------------------- En chytau chasopіs.
El nu a fost fericit, ci nefericit. Ён--- б-ў----слі--, - бы- -яш---н-. Ё_ н_ б__ ш________ а б__ н________ Ё- н- б-ў ш-а-л-в-, а б-ў н-ш-а-н-. ----------------------------------- Ён не быў шчаслівы, а быў няшчасны. 0
E- ch-ta- -h----іs. E_ c_____ c________ E- c-y-a- c-a-o-і-. ------------------- En chytau chasopіs.
El nu a fost simpatic, ci antipatic. Ё- н- --ў-с-мп--ы-----а-быў---сі-п-ты--ы. Ё_ н_ б__ с__________ а б__ н____________ Ё- н- б-ў с-м-а-ы-н-, а б-ў н-с-м-а-ы-н-. ----------------------------------------- Ён не быў сімпатычны, а быў несімпатычны. 0
A y-n---h--a-- --і-u. A y___ c______ k_____ A y-n- c-y-a-a k-і-u- --------------------- A yana chytala knіgu.

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.