Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   hy անցյալ 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [ութանասունմեկ]

81 [ut’anasunmek]

անցյալ 1

ants’yal 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
a scrie գ-ել գ___ գ-ե- ---- գրել 0
a-t--yal 1 a_______ 1 a-t-’-a- 1 ---------- ants’yal 1
El scria o scrisoare. Նա-ն--ակ--րեց: Ն_ ն____ գ____ Ն- ն-մ-կ գ-ե-: -------------- Նա նամակ գրեց: 0
a-t---al 1 a_______ 1 a-t-’-a- 1 ---------- ants’yal 1
Şi ea scria o vedere. Ե- նա-բ--ի----եց: Ե_ ն_ բ____ գ____ Ե- ն- բ-ց-կ գ-ե-: ----------------- Եվ նա բացիկ գրեց: 0
gr-l g___ g-e- ---- grel
a citi կար--լ կ_____ կ-ր-ա- ------ կարդալ 0
g--l g___ g-e- ---- grel
El citea o ilustrată. Ն---ա-դո-- է- -մսագի--: Ն_ կ______ է_ ա________ Ն- կ-ր-ո-մ է- ա-ս-գ-ր-: ----------------------- Նա կարդում էր ամսագիրը: 0
g--l g___ g-e- ---- grel
Şi ea citea o carte. Եվ--- -ա--ում է- -ի գ---: Ե_ ն_ կ______ է_ մ_ գ____ Ե- ն- կ-ր-ո-մ է- մ- գ-ր-: ------------------------- Եվ նա կարդում էր մի գիրք: 0
N----ma- g-e--’ N_ n____ g_____ N- n-m-k g-e-s- --------------- Na namak grets’
a lua վ---նել վ______ վ-ր-ն-լ ------- վերցնել 0
N- n-m-k -r-ts’ N_ n____ g_____ N- n-m-k g-e-s- --------------- Na namak grets’
El a luat o ţigară. Ն- -- սի-ար---վե-ցր-ց: Ն_ մ_ ս______ վ_______ Ն- մ- ս-գ-ր-տ վ-ր-ր-ց- ---------------------- Նա մի սիգարետ վերցրեց: 0
N- namak -re-s’ N_ n____ g_____ N- n-m-k g-e-s- --------------- Na namak grets’
Ea a luat o bucată de ciocolată. Ն---- կ--ր-շ---լադ-վե-ց-եց: Ն_ մ_ կ___ շ______ վ_______ Ն- մ- կ-ո- շ-կ-լ-դ վ-ր-ր-ց- --------------------------- Նա մի կտոր շոկոլադ վերցրեց: 0
Yev -- b-ts-ik-g-e--’ Y__ n_ b______ g_____ Y-v n- b-t-’-k g-e-s- --------------------- Yev na bats’ik grets’
El era infidel, dar ea era fidelă. Նա-ան-ա-ա-ար-- -----ե-, --կ ն---ավ---րիմ: Ն_ ա__________ է_ ե____ ի__ ն_ հ_________ Ն- ա-հ-վ-տ-ր-մ է- ե-ե-, ի-կ ն- հ-վ-տ-ր-մ- ----------------------------------------- Նա անհավատարիմ էր եղել, իսկ նա հավատարիմ: 0
Ye- n--ba--’-k g-e-s’ Y__ n_ b______ g_____ Y-v n- b-t-’-k g-e-s- --------------------- Yev na bats’ik grets’
El era leneş, dar ea era harnică. Նա -ո--լ--- -ղ-լ--իսկ նա ջ-ն-սե---ր: Ն_ ծ____ է_ ե____ ի__ ն_ ջ______ է__ Ն- ծ-ւ-լ է- ե-ե-, ի-կ ն- ջ-ն-ս-ր է-: ------------------------------------ Նա ծույլ էր եղել, իսկ նա ջանասեր էր: 0
Ye- na--ats’---gret-’ Y__ n_ b______ g_____ Y-v n- b-t-’-k g-e-s- --------------------- Yev na bats’ik grets’
El era sărac, dar ea era bogată. Նա ա-քատ---, իսկ նա հար----: Ն_ ա____ է__ ի__ ն_ հ_______ Ն- ա-ք-տ է-, ի-կ ն- հ-ր-ւ-տ- ---------------------------- Նա աղքատ էր, իսկ նա հարուստ: 0
k----l k_____ k-r-a- ------ kardal
El nu a avut bani, ci datorii. Ն--փո- --ւ-ե-- այլ----տք-ր: Ն_ փ__ չ______ ա__ պ_______ Ն- փ-ղ չ-ւ-ե-, ա-լ պ-ր-ք-ր- --------------------------- Նա փող չուներ, այլ պարտքեր: 0
k----l k_____ k-r-a- ------ kardal
El nu a avut noroc, ci ghinion. Ն- հաջողո-թյո-ն---ւ------յ- ---որ-ությ---: Ն_ հ___________ չ______ ա__ ձ_____________ Ն- հ-ջ-ղ-ւ-յ-ւ- չ-ւ-ե-, ա-լ ձ-խ-ր-ո-թ-ո-ն- ------------------------------------------ Նա հաջողություն չուներ, այլ ձախորդություն: 0
kar--l k_____ k-r-a- ------ kardal
El nu a avut succes, ci insucces. Ն--չ----ր--ա-ողու-յ---, ------հ-ջ--ու--ու-: Ն_ չ_____ հ____________ ա__ ա______________ Ն- չ-ւ-ե- հ-ջ-ղ-ւ-յ-ւ-, ա-լ ա-հ-ջ-ղ-ւ-յ-ւ-: ------------------------------------------- Նա չուներ հաջողություն, այլ անհաջողություն: 0
Na -ard-m--- a-sagi-y N_ k_____ e_ a_______ N- k-r-u- e- a-s-g-r- --------------------- Na kardum er amsagiry
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. Ն- գ-հ --ր--այ- դ-գո-: Ն_ գ__ չ___ ա__ դ_____ Ն- գ-հ չ-ր- ա-լ դ-գ-հ- ---------------------- Նա գոհ չէր, այլ դժգոհ: 0
N- -a-dum -----sa--ry N_ k_____ e_ a_______ N- k-r-u- e- a-s-g-r- --------------------- Na kardum er amsagiry
El nu a fost fericit, ci nefericit. Նա -րջա-իկ --ր,-այլ դ-բա--: Ն_ ե______ չ___ ա__ դ______ Ն- ե-ջ-ն-կ չ-ր- ա-լ դ-բ-խ-: --------------------------- Նա երջանիկ չէր, այլ դժբախտ: 0
Na k-r----er am--giry N_ k_____ e_ a_______ N- k-r-u- e- a-s-g-r- --------------------- Na kardum er amsagiry
El nu a fost simpatic, ci antipatic. Նա-հա--կր--ի չ-----յլ հակա-րե--: Ն_ հ________ չ___ ա__ հ_________ Ն- հ-մ-կ-ե-ի չ-ր- ա-լ հ-կ-կ-ե-ի- -------------------------------- Նա համակրելի չէր, այլ հակակրելի: 0
Y---n---ar-u- ----- ---k’ Y__ n_ k_____ e_ m_ g____ Y-v n- k-r-u- e- m- g-r-’ ------------------------- Yev na kardum er mi girk’

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.