Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   pa ਭੂਤਕਾਲ 1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81 [ਇਕਿਆਸੀ]

81 [Iki'āsī]

ਭੂਤਕਾਲ 1

bhūtakāla 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Punjabi Joaca Mai mult
a scrie ਲ-ਖਣਾ ਲਿ__ ਲ-ਖ-ਾ ----- ਲਿਖਣਾ 0
b---ak-l- 1 b________ 1 b-ū-a-ā-a 1 ----------- bhūtakāla 1
El scria o scrisoare. ਉ-----ੱਕ-ਚਿੱਠੀ ----। ਉ__ ਇੱ_ ਚਿੱ_ ਲਿ__ ਉ-ਨ- ਇ-ਕ ਚ-ੱ-ੀ ਲ-ਖ-। -------------------- ਉਸਨੇ ਇੱਕ ਚਿੱਠੀ ਲਿਖੀ। 0
b-ū-a---a-1 b________ 1 b-ū-a-ā-a 1 ----------- bhūtakāla 1
Şi ea scria o vedere. ਉਸਨ- ਇ-ਕ-ਕ--ਡ-ਲਿ--ਆ। ਉ__ ਇੱ_ ਕਾ__ ਲਿ___ ਉ-ਨ- ਇ-ਕ ਕ-ਰ- ਲ-ਖ-ਆ- -------------------- ਉਸਨੇ ਇੱਕ ਕਾਰਡ ਲਿਖਿਆ। 0
l--haṇā l______ l-k-a-ā ------- likhaṇā
a citi ਪ---ਨਾ ਪ___ ਪ-੍-ਨ- ------ ਪੜ੍ਹਨਾ 0
li--a-ā l______ l-k-a-ā ------- likhaṇā
El citea o ilustrată. ਉਸਨੇ-ਇੱਕ--ਸਾ---ਪ--ਹ-ਆ। ਉ__ ਇੱ_ ਰ__ ਪ____ ਉ-ਨ- ਇ-ਕ ਰ-ਾ-ਾ ਪ-੍-ਿ-। ---------------------- ਉਸਨੇ ਇੱਕ ਰਸਾਲਾ ਪੜ੍ਹਿਆ। 0
li-haṇā l______ l-k-a-ā ------- likhaṇā
Şi ea citea o carte. ਅ-ੇ ਉ-ਨ---ੱਕ---ਤਾ---ੜ-ਹੀ। ਅ_ ਉ__ ਇੱ_ ਕਿ__ ਪ___ ਅ-ੇ ਉ-ਨ- ਇ-ਕ ਕ-ਤ-ਬ ਪ-੍-ੀ- ------------------------- ਅਤੇ ਉਸਨੇ ਇੱਕ ਕਿਤਾਬ ਪੜ੍ਹੀ। 0
u--nē-ika-ci-hī-l--h-. u____ i__ c____ l_____ u-a-ē i-a c-ṭ-ī l-k-ī- ---------------------- usanē ika ciṭhī likhī.
a lua ਲ--ਾ ਲੈ_ ਲ-ਣ- ---- ਲੈਣਾ 0
u-a-ē i-a --ṭh---i---. u____ i__ c____ l_____ u-a-ē i-a c-ṭ-ī l-k-ī- ---------------------- usanē ika ciṭhī likhī.
El a luat o ţigară. ਉਸ-- -ੱ--ਸਿ--ਟ--ਈ। ਉ__ ਇੱ_ ਸਿ___ ਲ__ ਉ-ਨ- ਇ-ਕ ਸ-ਗ-ਟ ਲ-। ------------------ ਉਸਨੇ ਇੱਕ ਸਿਗਰਟ ਲਈ। 0
usanē --a c-ṭh- -----. u____ i__ c____ l_____ u-a-ē i-a c-ṭ-ī l-k-ī- ---------------------- usanē ika ciṭhī likhī.
Ea a luat o bucată de ciocolată. ਉ--ੇ ---ਲੇ- -- ਇੱ---ੁਕੜਾ-ਲ--। ਉ__ ਚਾ___ ਦਾ ਇੱ_ ਟੁ__ ਲਿ__ ਉ-ਨ- ਚ-ਕ-ੇ- ਦ- ਇ-ਕ ਟ-ਕ-ਾ ਲ-ਆ- ----------------------------- ਉਸਨੇ ਚਾਕਲੇਟ ਦਾ ਇੱਕ ਟੁਕੜਾ ਲਿਆ। 0
Usa-ē-i-a --r-ḍa--ik----. U____ i__ k_____ l_______ U-a-ē i-a k-r-ḍ- l-k-i-ā- ------------------------- Usanē ika kāraḍa likhi'ā.
El era infidel, dar ea era fidelă. ਉਹ -ੇ--ਾ---,--- ਉਹ----ੀ---ਾਦਾ- ਸ-। ਉ_ ਬੇ__ ਸੀ_ ਪ_ ਉ_ ਲ__ ਵ___ ਸੀ_ ਉ- ਬ-ਵ-ਾ ਸ-, ਪ- ਉ- ਲ-ਕ- ਵ-ਾ-ਾ- ਸ-। ---------------------------------- ਉਹ ਬੇਵਫਾ ਸੀ, ਪਰ ਉਹ ਲੜਕੀ ਵਫਾਦਾਰ ਸੀ। 0
P--hanā P______ P-ṛ-a-ā ------- Paṛhanā
El era leneş, dar ea era harnică. ਉ- --ਸ--ਸ- ਪ--ਉਹ-ਲ--ੀ- ਮ--ਨਤੀ-ਸ-। ਉ_ ਆ__ ਸੀ ਪ_ ਉ_ ਲ___ ਮਿ___ ਸੀ_ ਉ- ਆ-ਸ- ਸ- ਪ- ਉ- ਲ-ਕ-, ਮ-ਹ-ਤ- ਸ-। --------------------------------- ਉਹ ਆਲਸੀ ਸੀ ਪਰ ਉਹ ਲੜਕੀ, ਮਿਹਨਤੀ ਸੀ। 0
P-ṛh--ā P______ P-ṛ-a-ā ------- Paṛhanā
El era sărac, dar ea era bogată. ਉਹ--ਰੀ- --- -- ----ੜ-- ਧ---ਨ -ੀ। ਉ_ ਗ__ ਸੀ_ ਪ_ ਉ_ ਲ__ ਧ___ ਸੀ_ ਉ- ਗ-ੀ- ਸ-, ਪ- ਉ- ਲ-ਕ- ਧ-ਵ-ਨ ਸ-। -------------------------------- ਉਹ ਗਰੀਬ ਸੀ, ਪਰ ਉਹ ਲੜਕੀ ਧਨਵਾਨ ਸੀ। 0
Pa--a-ā P______ P-ṛ-a-ā ------- Paṛhanā
El nu a avut bani, ci datorii. ਉਸ --- ਪੈਸੇ ---ਂ-ਸਨ,--ਗੋਂ -------ਿਰ -ਰਜ਼ਾ-ਸ-। ਉ_ ਕੋ_ ਪੈ_ ਨ_ ਸ__ ਸ_ ਉ_ ਦੇ ਸਿ_ ਕ__ ਸੀ_ ਉ- ਕ-ਲ ਪ-ਸ- ਨ-ੀ- ਸ-, ਸ-ੋ- ਉ- ਦ- ਸ-ਰ ਕ-ਜ਼- ਸ-। -------------------------------------------- ਉਸ ਕੋਲ ਪੈਸੇ ਨਹੀਂ ਸਨ, ਸਗੋਂ ਉਸ ਦੇ ਸਿਰ ਕਰਜ਼ਾ ਸੀ। 0
us--ē---a -asālā-p-ṛ-i--. u____ i__ r_____ p_______ u-a-ē i-a r-s-l- p-ṛ-i-ā- ------------------------- usanē ika rasālā paṛhi'ā.
El nu a avut noroc, ci ghinion. ਉ-ਦ- ਕਿ--ਤ-ਨ------,--ਗੋ- -ਦਕ-ਸਮਤੀ -ੀ। ਉ__ ਕਿ___ ਨ_ ਸੀ_ ਸ_ ਬ_____ ਸੀ_ ਉ-ਦ- ਕ-ਸ-ਤ ਨ-ੀ- ਸ-, ਸ-ੋ- ਬ-ਕ-ਸ-ਤ- ਸ-। ------------------------------------- ਉਸਦੀ ਕਿਸਮਤ ਨਹੀਂ ਸੀ, ਸਗੋਂ ਬਦਕਿਸਮਤੀ ਸੀ। 0
At---sanē --- -i-ā-- -aṛh-. A__ u____ i__ k_____ p_____ A-ē u-a-ē i-a k-t-b- p-ṛ-ī- --------------------------- Atē usanē ika kitāba paṛhī.
El nu a avut succes, ci insucces. ਉ-ਦੇ ਕ-ਲ --ਲ-ਾ-ਨ-ੀਂ -ੀ,-ਸ--ਂ-ਅਸਫਲ-- -ੀ। ਉ__ ਕੋ_ ਸ___ ਨ_ ਸੀ_ ਸ_ ਅ____ ਸੀ_ ਉ-ਦ- ਕ-ਲ ਸ-ਲ-ਾ ਨ-ੀ- ਸ-, ਸ-ੋ- ਅ-ਫ-ਤ- ਸ-। --------------------------------------- ਉਸਦੇ ਕੋਲ ਸਫਲਤਾ ਨਹੀਂ ਸੀ, ਸਗੋਂ ਅਸਫਲਤਾ ਸੀ। 0
A-- -san- ik- k-t--a-----ī. A__ u____ i__ k_____ p_____ A-ē u-a-ē i-a k-t-b- p-ṛ-ī- --------------------------- Atē usanē ika kitāba paṛhī.
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. ਉਹ-ਸੰਤੁ---ਨ--ਂ -ੀ,-ਸਗੋਂ-ਅਸ--ੁਸ਼ਟ ਸ-। ਉ_ ਸੰ___ ਨ_ ਸੀ_ ਸ_ ਅ____ ਸੀ_ ਉ- ਸ-ਤ-ਸ਼- ਨ-ੀ- ਸ-, ਸ-ੋ- ਅ-ੰ-ੁ-ਟ ਸ-। ----------------------------------- ਉਹ ਸੰਤੁਸ਼ਟ ਨਹੀਂ ਸੀ, ਸਗੋਂ ਅਸੰਤੁਸ਼ਟ ਸੀ। 0
A-- usanē--ka k--ā-- --ṛhī. A__ u____ i__ k_____ p_____ A-ē u-a-ē i-a k-t-b- p-ṛ-ī- --------------------------- Atē usanē ika kitāba paṛhī.
El nu a fost fericit, ci nefericit. ਉ- -ੁ- ਨ--ਂ-ਸ-- -ਗ-ਂ ਦੁ-ੀ-ਸ-। ਉ_ ਖੁ_ ਨ_ ਸੀ_ ਸ_ ਦੁ_ ਸੀ_ ਉ- ਖ-ਸ਼ ਨ-ੀ- ਸ-, ਸ-ੋ- ਦ-ਖ- ਸ-। ----------------------------- ਉਹ ਖੁਸ਼ ਨਹੀਂ ਸੀ, ਸਗੋਂ ਦੁਖੀ ਸੀ। 0
La-ṇā L____ L-i-ā ----- Laiṇā
El nu a fost simpatic, ci antipatic. ਉਹ ਮਿਲ-ਪੜ--ਨਹ-ਂ---- ਸ--ਂ-ਰੁ--ਾ -ੀ। ਉ_ ਮਿ___ ਨ_ ਸੀ_ ਸ_ ਰੁੱ_ ਸੀ_ ਉ- ਮ-ਲ-ਪ-ਾ ਨ-ੀ- ਸ-, ਸ-ੋ- ਰ-ੱ-ਾ ਸ-। ---------------------------------- ਉਹ ਮਿਲਾਪੜਾ ਨਹੀਂ ਸੀ, ਸਗੋਂ ਰੁੱਖਾ ਸੀ। 0
L--ṇā L____ L-i-ā ----- Laiṇā

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.