Dicționar de expresii

ro Trecut 1   »   zh 过去时1

81 [optzeci şi unu]

Trecut 1

Trecut 1

81[八十一]

81 [Bāshíyī]

过去时1

guòqù shí 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Chineză (Simplificată) Joaca Mai mult
a scrie 写字,-写 写____ 写-,-写 ----- 写字,书写 0
gu--- s-- 1 g____ s__ 1 g-ò-ù s-í 1 ----------- guòqù shí 1
El scria o scrisoare. 他-写--一封 --。 他 写_ 一_ 信 。 他 写- 一- 信 。 ----------- 他 写了 一封 信 。 0
guòqù-shí 1 g____ s__ 1 g-ò-ù s-í 1 ----------- guòqù shí 1
Şi ea scria o vedere. 她--了 一个---- 。 她 写_ 一_ 明__ 。 她 写- 一- 明-片 。 ------------- 她 写了 一个 明信片 。 0
xiě-ì---hūx-ě x_____ s_____ x-ě-ì- s-ū-i- ------------- xiězì, shūxiě
a citi 读书--书 读____ 读-,-书 ----- 读书,看书 0
x-ěz-, shūx-ě x_____ s_____ x-ě-ì- s-ū-i- ------------- xiězì, shūxiě
El citea o ilustrată. 他 -- -- -- 。 他 读_ 一_ 画_ 。 他 读- 一- 画- 。 ------------ 他 读了 一本 画报 。 0
xiě-ì,-shūx-ě x_____ s_____ x-ě-ì- s-ū-i- ------------- xiězì, shūxiě
Şi ea citea o carte. 她-读了--本---。 她 读_ 一_ 书 。 她 读- 一- 书 。 ----------- 她 读了 一本 书 。 0
t---i--e--- -ē----ì-. t_ x____ y_ f___ x___ t- x-ě-e y- f-n- x-n- --------------------- tā xiěle yī fēng xìn.
a lua 拿,-,收到,-,-,乘,坐 拿_____________ 拿-取-收-,-,-,-,- -------------- 拿,取,收到,吃,用,乘,坐 0
t- x--le-y- f-----ì-. t_ x____ y_ f___ x___ t- x-ě-e y- f-n- x-n- --------------------- tā xiěle yī fēng xìn.
El a luat o ţigară. 他 吸-抽 - ---香- 。 他 吸__ 了 一_ 香_ 。 他 吸-抽 了 一- 香- 。 --------------- 他 吸/抽 了 一支 香烟 。 0
tā --ěle-yī--ē-g ---. t_ x____ y_ f___ x___ t- x-ě-e y- f-n- x-n- --------------------- tā xiěle yī fēng xìn.
Ea a luat o bucată de ciocolată. 她-吃------克力 。 她 吃_ 一_ 巧__ 。 她 吃- 一- 巧-力 。 ------------- 她 吃了 一块 巧克力 。 0
Tā--i-le--- -è--í-gxìn-ià-. T_ x____ y_ g_ m___________ T- x-ě-e y- g- m-n-x-n-i-n- --------------------------- Tā xiěle yī gè míngxìnpiàn.
El era infidel, dar ea era fidelă. 他-对她 不-诚- 但是---对他-忠诚-。 他 对_ 不___ 但_ 她 对_ 忠_ 。 他 对- 不-诚- 但- 她 对- 忠- 。 ---------------------- 他 对她 不忠诚, 但是 她 对他 忠诚 。 0
Tā -i--e-y--gè-----xìn----. T_ x____ y_ g_ m___________ T- x-ě-e y- g- m-n-x-n-i-n- --------------------------- Tā xiěle yī gè míngxìnpiàn.
El era leneş, dar ea era harnică. 他 -懒- 但--她 勤- 。 他 很__ 但_ 她 勤_ 。 他 很-, 但- 她 勤- 。 --------------- 他 很懒, 但是 她 勤劳 。 0
T- -i--- yī-gè-mín---n---n. T_ x____ y_ g_ m___________ T- x-ě-e y- g- m-n-x-n-i-n- --------------------------- Tā xiěle yī gè míngxìnpiàn.
El era sărac, dar ea era bogată. 他-很----是-她 ---。 他 很__ 但_ 她 有_ 。 他 很-, 但- 她 有- 。 --------------- 他 很穷, 但是 她 有钱 。 0
D---ū, -àn--ū D_____ k_____ D-s-ū- k-n-h- ------------- Dúshū, kànshū
El nu a avut bani, ci datorii. 他-没- -,-----务 。 他 没_ 钱_ 还_ 债_ 。 他 没- 钱- 还- 债- 。 --------------- 他 没有 钱, 还有 债务 。 0
Dú-h-, -àn-hū D_____ k_____ D-s-ū- k-n-h- ------------- Dúshū, kànshū
El nu a avut noroc, ci ghinion. 他-没- ---,-- 很倒--。 他 没_ 好___ 还 很__ 。 他 没- 好-气- 还 很-霉 。 ----------------- 他 没有 好运气, 还 很倒霉 。 0
D-sh-,---n--ū D_____ k_____ D-s-ū- k-n-h- ------------- Dúshū, kànshū
El nu a avut succes, ci insucces. 他-- 成-,-- --败 。 他 没 成__ 还 很__ 。 他 没 成-, 还 很-败 。 --------------- 他 没 成功, 还 很失败 。 0
tā d--e-yī--ě- huà-à-. t_ d___ y_ b__ h______ t- d-l- y- b-n h-à-à-. ---------------------- tā dúle yī běn huàbào.
El nu a fost mulţumit, ci nemulţumit. 他----意, -且--不满足 。 他 不 满__ 而_ 很___ 。 他 不 满-, 而- 很-满- 。 ----------------- 他 不 满意, 而且 很不满足 。 0
t- dú-e ----ě- --à--o. t_ d___ y_ b__ h______ t- d-l- y- b-n h-à-à-. ---------------------- tā dúle yī běn huàbào.
El nu a fost fericit, ci nefericit. 他 不开-, 而且 很不---。 他 不___ 而_ 很___ 。 他 不-心- 而- 很-幸- 。 ---------------- 他 不开心, 而且 很不幸福 。 0
tā-dú-e------- h-àb-o. t_ d___ y_ b__ h______ t- d-l- y- b-n h-à-à-. ---------------------- tā dúle yī běn huàbào.
El nu a fost simpatic, ci antipatic. 他-让人----好感,--且-惹-- 。 他 让_ 没_ 好__ 而_ 惹__ 。 他 让- 没- 好-, 而- 惹-厌 。 -------------------- 他 让人 没有 好感, 而且 惹人厌 。 0
T- -úle--ī-b-- --ū. T_ d___ y_ b__ s___ T- d-l- y- b-n s-ū- ------------------- Tā dúle yī běn shū.

Cum învaţă copiii să vorbească bine

Încă de la naştere, omul comunică cu cei din jur. Bebeluşii plâng atunci când vor ceva. Pot chiar să spună câteva cuvinte simple când au doar câteva luni. În jurul vârstei de doi ani, ei vorbesc folosind propoziţii formate din trei cuvinte. Nu putem influenţa momentul când un copil începe să vorbească. Dar putem influenţa calitatea învăţării limbii materne a copiilor! Pentru asta, trebuie mereu să acordăm atenţie anumitor lucruri. Ceea ce contează de fapt este ca copilul să fie motivat în învăţare. El trebuie să reuşească să facă ceva atunci când vorbeşte. Bebeluşii sunt bucuroşi când primesc un zâmbet în schimb. Copiii mai mari sunt interesaţi de dialog cu cei din jur. Ei încearcă să folosească limba celor din jurul lor. De aceea, nivelul limbajului părinţilor şi al educatorilor este important. Copiii trebuie să mai înveţe că limbajul are valoare! Ei ar trebui să se distreze mereu în timp ce învaţă limbajul. Lectura le arată copiilor ce antrenantă poate fi limba. Iar părinţii ar trebui să facă cât de multe lucruri împreună cu copiii lor. Atunci când un copil experimentează multe lucruri, vrea să vorbească despre ele. Copiii care sunt bilingvi au nevoie de reguli stricte. Ei trebuie să ştie ce limbă vorbesc şi cu cine o vorbesc. Astfel, creierul poate învăţa să facă diferenţa între cele două limbi. Când copiii merg la şcoală, limba li se schimbă. Ei învaţă o nouă limbă curentă. Acum este foarte important ca părinţii să fie atenţi cum vorbesc copiii lor. Studiile arată că prima limbă se imprimă în creier pentru totdeauna. Ceea ce învăţăm în copilărie ne însoţeşte întreaga viaţă. Dacă învăţăm corect limba maternă, ne va ajuta mai târziu. Învăţăm lucrurile noi mult mai repede şi mai bine - nu doar limbile străine.