Dicționar de expresii

ro Trecut 2   »   eo Is-tempo 2

82 [optzeci şi doi]

Trecut 2

Trecut 2

82 [okdek du]

Is-tempo 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
A trebuit să chemi o salvare? Ĉ--vi-de-i- --ki--m---anco-? Ĉ_ v_ d____ v___ a__________ Ĉ- v- d-v-s v-k- a-b-l-n-o-? ---------------------------- Ĉu vi devis voki ambulancon? 0
A trebuit să chemi doctorul? Ĉ- -i d-vis -oki-k-r---s-on? Ĉ_ v_ d____ v___ k__________ Ĉ- v- d-v-s v-k- k-r-c-s-o-? ---------------------------- Ĉu vi devis voki kuraciston? 0
A trebuit să chemi poliţia? Ĉu vi -evis ---- -- po-i-on? Ĉ_ v_ d____ v___ l_ p_______ Ĉ- v- d-v-s v-k- l- p-l-c-n- ---------------------------- Ĉu vi devis voki la policon? 0
Aveţi numărul de telefon? Mai înainte îl aveam încă. Ĉu -------s l- t---f---u-ero-? M--ĵu-- -a-i- -in. Ĉ_ v_ h____ l_ t______________ M_ ĵ___ h____ ĝ___ Ĉ- v- h-v-s l- t-l-f-n-u-e-o-? M- ĵ-s- h-v-s ĝ-n- ------------------------------------------------- Ĉu vi havas la telefonnumeron? Mi ĵuse havis ĝin. 0
Aveţi adresa? Mai înainte o aveam încă. Ĉ- -- hav-s--- a--e-on? M--ĵ--e -a-is--i-. Ĉ_ v_ h____ l_ a_______ M_ ĵ___ h____ ĝ___ Ĉ- v- h-v-s l- a-r-s-n- M- ĵ-s- h-v-s ĝ-n- ------------------------------------------ Ĉu vi havas la adreson? Mi ĵuse havis ĝin. 0
Aveţi harta oraşului? Mai înainte o aveam încă. Ĉ--v--havas -a -rbo-apo-?--i ĵ--e-h-vis --n. Ĉ_ v_ h____ l_ u_________ M_ ĵ___ h____ ĝ___ Ĉ- v- h-v-s l- u-b-m-p-n- M- ĵ-s- h-v-s ĝ-n- -------------------------------------------- Ĉu vi havas la urbomapon? Mi ĵuse havis ĝin. 0
A veni la timp? El nu a putut veni la timp. Ĉ--l- v-nis----rat-? L--ne-----s-veni--k--a-e. Ĉ_ l_ v____ a_______ L_ n_ p____ v___ a_______ Ĉ- l- v-n-s a-u-a-e- L- n- p-v-s v-n- a-u-a-e- ---------------------------------------------- Ĉu li venis akurate? Li ne povis veni akurate. 0
A găsit drumul? El nu a putut găsi drumul. Ĉ--li --o-is -a voj-n? -i ----ovis---ov- -a v----. Ĉ_ l_ t_____ l_ v_____ L_ n_ p____ t____ l_ v_____ Ĉ- l- t-o-i- l- v-j-n- L- n- p-v-s t-o-i l- v-j-n- -------------------------------------------------- Ĉu li trovis la vojon? Li ne povis trovi la vojon. 0
Te-a înţeles? El nu m-a putut înţelege. Ĉ-----k-mpren-s vin?--i -e-povis k-m-ren--min. Ĉ_ l_ k________ v___ L_ n_ p____ k_______ m___ Ĉ- l- k-m-r-n-s v-n- L- n- p-v-s k-m-r-n- m-n- ---------------------------------------------- Ĉu li komprenis vin? Li ne povis kompreni min. 0
De ce nu ai putut veni la timp? Kia- v- ---p--is---ni--k-r--e? K___ v_ n_ p____ v___ a_______ K-a- v- n- p-v-s v-n- a-u-a-e- ------------------------------ Kial vi ne povis veni akurate? 0
De ce nu ai putut găsi drumul? K-a--v---- po--s ----i-l--v----? K___ v_ n_ p____ t____ l_ v_____ K-a- v- n- p-v-s t-o-i l- v-j-n- -------------------------------- Kial vi ne povis trovi la vojon? 0
De ce nu l-ai putut înţelege? Kia---- n- -o------mp-eni---n? K___ v_ n_ p____ k_______ l___ K-a- v- n- p-v-s k-m-r-n- l-n- ------------------------------ Kial vi ne povis kompreni lin? 0
Nu am putut veni la timp deoarece nu a circulat nici un autobuz. M---e-----s-ve-i-a--ra-e-ĉ-r n---u --s- ---fi-is. M_ n_ p____ v___ a______ ĉ__ n____ b___ t________ M- n- p-v-s v-n- a-u-a-e ĉ-r n-n-u b-s- t-a-i-i-. ------------------------------------------------- Mi ne povis veni akurate ĉar neniu buso trafikis. 0
Nu am putut găsi drumul deoarece nu am avut o hartă a oraşului. M--n----ovi- ----oj-n ĉ-r -- ne--a-i--u-b-m----. M_ n_ t_____ l_ v____ ĉ__ m_ n_ h____ u_________ M- n- t-o-i- l- v-j-n ĉ-r m- n- h-v-s u-b-m-p-n- ------------------------------------------------ Mi ne trovis la vojon ĉar mi ne havis urbomapon. 0
Nu l-am putut înţelege deoarece muzica era aşa de tare. Mi ---p---- -om--en- --n -ar-l- muzi-- e-ti--tr--l-ŭ--. M_ n_ p____ k_______ l__ ĉ__ l_ m_____ e____ t__ l_____ M- n- p-v-s k-m-r-n- l-n ĉ-r l- m-z-k- e-t-s t-o l-ŭ-a- ------------------------------------------------------- Mi ne povis kompreni lin ĉar la muziko estis tro laŭta. 0
A trebuit să iau un taxi. Mi-d--i------- t----on. M_ d____ p____ t_______ M- d-v-s p-e-i t-k-i-n- ----------------------- Mi devis preni taksion. 0
A trebuit să cumpăr o hartă a oraşului. M-----is----ti-u--o-a-on. M_ d____ a____ u_________ M- d-v-s a-e-i u-b-m-p-n- ------------------------- Mi devis aĉeti urbomapon. 0
A trebuit să opresc radioul. Mi-de--s---l----i-la -ad--i--v-l--. M_ d____ m_______ l_ r_____________ M- d-v-s m-l-a-t- l- r-d-r-c-v-l-n- ----------------------------------- Mi devis malŝalti la radiricevilon. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Esperanto (1-100) MP3 Esperanto (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţăm limbile străine mai bine în străinătate!

Adulţii nu învaţă limbile străine atât de uşor ca şi copiii. Dezvoltarea creierului lor este completă. De aceea este mai greu să facă noi conexiuni. Dar totuşi, mai putem învăţa limbi străine şi ca adulţi! Pentru asta, trebuie să călătorim în ţara unde aceea limbă este vorbită. O limbă străină se învaţă mai bine în străinătate. Cei care şi-au făcut vacanţele în străinătate ştiu asta. Învăţăm o nouă limbă mult mai repede în mediul ei natural. Un nou studiu a ajuns la un rezultat interesant. Acesta arată că putem învăţa diferit o limbă în strainătate. Creierul poate procesa limba străină ca şi cum ar fi limba maternă. Cercetătorii au crezut mult timp că există mai multe procese diferite de învăţare. Un experiment dovedeşte acest lucru. Un grup de subiecţi trebuia să înveţe o limbă inventată. O parte din subiecţi au mers regulat la cursuri. Cealaltă parte, a învăţat într-un mediu-simulat străin. Aceşti subiecţi trebuiau să se orienteze în acest mediu străin. Toţi oamenii cu care intrau în contact vorbeau noua limbă. Subiecţii erau elevi atipici. Ei aparţineau unei comuniţăţi de vorbitori. Astfel, ei erau obligaţi să se descurce rapid în noua limbă. Apoi, elevii au fost testaţi. Cele două grupuri au obţinut cunoştinţe asemănătoare în ceea ce priveşte noua limbă. Dar creierul procesa diferit limba străină. Activitatea corticală era mai vizibilă pentru cei care au învăţat ‘în străinătate’. Creierul lor trata gramatica limbii străine ca şi gramatica limbii materne. Au fost identificate aceleaşi mecanisme ca cele ale vorbitorilor nativi. O vacanţă lingvistică este cea mai frumoasă şi eficientă formă de a învăţa.