Dicționar de expresii

ro Trecut 3   »   mr भूतकाळ ३

83 [optzeci şi trei]

Trecut 3

Trecut 3

८३ [त्र्याऐंशी]

83 [Tryā'ainśī]

भूतकाळ ३

bhūtakāḷa 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Marathi Joaca Mai mult
a vorbi la telefon टेलिफोन-कर-े टे___ क__ ट-ल-फ-न क-ण- ------------ टेलिफोन करणे 0
bhū------ 3 b________ 3 b-ū-a-ā-a 3 ----------- bhūtakāḷa 3
Am vorbit la telefon. मी -े---ोन -े--. मी टे___ के__ म- ट-ल-फ-न क-ल-. ---------------- मी टेलिफोन केला. 0
bhū---ā-a 3 b________ 3 b-ū-a-ā-a 3 ----------- bhūtakāḷa 3
Am vorbit tot timpul la telefon. मी संपूर-ण -े-----ि-ोन-----ल--हो----/-होते. मी सं___ वे_ टे_____ बो__ हो__ / हो__ म- स-प-र-ण व-ळ ट-ल-फ-न-र ब-ल- ह-त-. / ह-त-. ------------------------------------------- मी संपूर्ण वेळ टेलिफोनवर बोलत होतो. / होते. 0
ṭēlip--na-kara-ē ṭ________ k_____ ṭ-l-p-ō-a k-r-ṇ- ---------------- ṭēliphōna karaṇē
a întreba वि---णे वि___ व-च-र-े ------- विचारणे 0
ṭē-i-hōna -araṇē ṭ________ k_____ ṭ-l-p-ō-a k-r-ṇ- ---------------- ṭēliphōna karaṇē
Am întrebat. म- व------. मी वि____ म- व-च-र-े- ----------- मी विचारले. 0
ṭ---p--na ka---ē ṭ________ k_____ ṭ-l-p-ō-a k-r-ṇ- ---------------- ṭēliphōna karaṇē
Am întrebat întotdeauna. म---े--म--------- ---. मी ने___ वि___ आ__ म- न-ह-म-च व-च-र- आ-ो- ---------------------- मी नेहेमीच विचारत आलो. 0
m- -ē--ph-n- kē--. m_ ṭ________ k____ m- ṭ-l-p-ō-a k-l-. ------------------ mī ṭēliphōna kēlā.
a povesti न-वेदन क-णे नि___ क__ न-व-द- क-ण- ----------- निवेदन करणे 0
m----li-h--a kēlā. m_ ṭ________ k____ m- ṭ-l-p-ō-a k-l-. ------------------ mī ṭēliphōna kēlā.
Am povestit. मी-न-वे-न-----. मी नि___ के__ म- न-व-द- क-ल-. --------------- मी निवेदन केले. 0
m---ēl---ō-- k--ā. m_ ṭ________ k____ m- ṭ-l-p-ō-a k-l-. ------------------ mī ṭēliphōna kēlā.
Am povestit toată povestea. मी--ूर-- ----ी-न-वे-न-केल-. मी पू__ क__ नि___ के__ म- प-र-ण क-ा-ी न-व-द- क-ल-. --------------------------- मी पूर्ण कहाणी निवेदन केली. 0
Mī--a-p---a v-ḷa -ē-i-h--a-ar- -ō---a h-tō.-- -ō-ē. M_ s_______ v___ ṭ____________ b_____ h____ / H____ M- s-m-ū-ṇ- v-ḷ- ṭ-l-p-ō-a-a-a b-l-t- h-t-. / H-t-. --------------------------------------------------- Mī sampūrṇa vēḷa ṭēliphōnavara bōlata hōtō. / Hōtē.
a învăţa शि-ण- /-अ-्या--क-णे शि__ / अ___ क__ श-क-े / अ-्-ा- क-ण- ------------------- शिकणे / अभ्यास करणे 0
Mī---mpūrṇ-----a --l--h-na-ar- -ōl-t- ---ō.---Hō-ē. M_ s_______ v___ ṭ____________ b_____ h____ / H____ M- s-m-ū-ṇ- v-ḷ- ṭ-l-p-ō-a-a-a b-l-t- h-t-. / H-t-. --------------------------------------------------- Mī sampūrṇa vēḷa ṭēliphōnavara bōlata hōtō. / Hōtē.
Am învăţat. मी शि-ले. /-श-कल-. मी शि___ / शि___ म- श-क-े- / श-क-ो- ------------------ मी शिकले. / शिकलो. 0
M---a-p--ṇa --ḷ--ṭē-i---na--r--b--a------ō- --Hō-ē. M_ s_______ v___ ṭ____________ b_____ h____ / H____ M- s-m-ū-ṇ- v-ḷ- ṭ-l-p-ō-a-a-a b-l-t- h-t-. / H-t-. --------------------------------------------------- Mī sampūrṇa vēḷa ṭēliphōnavara bōlata hōtō. / Hōtē.
Am învăţat toată seara. मी-----र-ण--ं-्-ा-ाळ-र-अभ्या-----ा. मी सं___ सं______ अ___ के__ म- स-प-र-ण स-ध-य-क-ळ-र अ-्-ा- क-ल-. ----------------------------------- मी संपूर्ण संध्याकाळभर अभ्यास केला. 0
Vicā---ē V_______ V-c-r-ṇ- -------- Vicāraṇē
a lucra क-म----े का_ क__ क-म क-ण- -------- काम करणे 0
V----a-ē V_______ V-c-r-ṇ- -------- Vicāraṇē
Am lucrat. म--काम--े--. मी का_ के__ म- क-म क-ल-. ------------ मी काम केले. 0
Vi--r--ē V_______ V-c-r-ṇ- -------- Vicāraṇē
Am lucrat toată ziua. मी-पूर्ण द-वस --म-क---. मी पू__ दि__ का_ के__ म- प-र-ण द-व- क-म क-ल-. ----------------------- मी पूर्ण दिवस काम केले. 0
m----c-r-l-. m_ v________ m- v-c-r-l-. ------------ mī vicāralē.
a mânca ज---े जे__ ज-व-े ----- जेवणे 0
mī--icā----. m_ v________ m- v-c-r-l-. ------------ mī vicāralē.
Am mâncat. म----वल-.-/-ज-व--. मी जे___ / जे___ म- ज-व-ो- / ज-व-े- ------------------ मी जेवलो. / जेवले. 0
mī-v--āra-ē. m_ v________ m- v-c-r-l-. ------------ mī vicāralē.
Am mâncat toată mâncarea. म- स-्व -े-ण-जे-ल---/-ज-व-े. मी स__ जे__ जे___ / जे___ म- स-्- ज-व- ज-व-ो- / ज-व-े- ---------------------------- मी सर्व जेवण जेवलो. / जेवले. 0
M--n--ē-īc- --c-ra-a-ā-ō. M_ n_______ v_______ ā___ M- n-h-m-c- v-c-r-t- ā-ō- ------------------------- Mī nēhēmīca vicārata ālō.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Marathi (1-100) MP3 Marathi (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Istoria lingvisticii

Oamenii au fost mereu fascinaţi de limbi. De aceea istoria lingvisticii este foarte veche. Lingvistica este studiul sistematic al limbii. Oamenii contemplă limba de mii de ani. Diferitele culturi au dezvoltat sisteme diferite. Astfel s-au născut diferite descrieri ale limbii. Lingvistica de astăzi se bazează pe teorii vechi. Multe tradiţii au pornit din Grecia. Dar lucrarea cea mai veche despre limbă a apărut în India. A fost scrisă acum 3000 de ani de către gramaticianul Sakatayana. În antichitate, filozofi precum Platon studiau singuri limbile. Teoriile lor au fost apoi dezvoltate de către autorii romani. Arabii şi-au creat şi ei propriile tradiţii în secolul 8. Chiar şi atunci, operele lor conţineau descrieri exacte ale limbii arabe. În timpurile moderne, omul a vrut să găsească originea limbii. Savanţii au fost interesaţi de istoria limbii. În secolul 18, au început să compare limbile. Ei au vrut să afle cum s-au dezvoltat limbile. Mai târziu, s-au concentrat asupra studiului limbii ca sistem. Întrebarea principală a fost cum funcţionează limba. Astăzi, există multe multe direcţii în ceea ce priveşte lingvistica. După anii '50, s-au dezvoltat multe discipline. Acestea au fost puternic influenţate de alte ştiinţe. De exemplu, psiholingvistica sau comunicarea interculturală. Orientările cele mai recente în lingvistică sunt foarte specializate. Lingvistica feministă este un exemplu în acest sens. Aşadar, istoria lingvisticii continuă. Cât timp există limbile, oamenii vor gândi!