Dicționar de expresii

ro Trecut 3   »   zh 过去时3

83 [optzeci şi trei]

Trecut 3

Trecut 3

83[八十三]

83 [Bāshísān]

过去时3

guòqù shí 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Chineză (Simplificată) Joaca Mai mult
a vorbi la telefon 通电-(---) 通_______ 通-话-打-话- -------- 通电话(打电话) 0
g-ò-ù --í 3 g____ s__ 3 g-ò-ù s-í 3 ----------- guòqù shí 3
Am vorbit la telefon. 我 打过 ---了-。 我 打_ 电_ 了 。 我 打- 电- 了 。 ----------- 我 打过 电话 了 。 0
g---- shí 3 g____ s__ 3 g-ò-ù s-í 3 ----------- guòqù shí 3
Am vorbit tot timpul la telefon. 我-----打-电----。 我 一_ 在_ 电_ 了 。 我 一- 在- 电- 了 。 -------------- 我 一直 在打 电话 了 。 0
tōng---à-h-à---- d------) t___ d______ (__ d_______ t-n- d-à-h-à (-ǎ d-à-h-à- ------------------------- tōng diànhuà (dǎ diànhuà)
a întreba 提问-- 问--,问 提___ 问____ 提-题- 问-题-问 ---------- 提问题, 问问题,问 0
tō-g-d-ànhuà-(-ǎ-di-----) t___ d______ (__ d_______ t-n- d-à-h-à (-ǎ d-à-h-à- ------------------------- tōng diànhuà (dǎ diànhuà)
Am întrebat. 我 问过 - 。 我 问_ 了 。 我 问- 了 。 -------- 我 问过 了 。 0
tō-- ---nhuà-(d- d-ànhu-) t___ d______ (__ d_______ t-n- d-à-h-à (-ǎ d-à-h-à- ------------------------- tōng diànhuà (dǎ diànhuà)
Am întrebat întotdeauna. 我 ----常----- 。 我 以_ 经_ 问 问_ 。 我 以- 经- 问 问- 。 -------------- 我 以前 经常 问 问题 。 0
w---ǎ--- -iàn--à--. w_ d____ d_________ w- d-g-ò d-à-h-à-e- ------------------- wǒ dǎguò diànhuàle.
a povesti 讲-、--、-诉-说、-述 讲____________ 讲-、-述-告-、-、-述 ------------- 讲述、描述、告诉、说、叙述 0
wǒ---g-ò di-nhu---. w_ d____ d_________ w- d-g-ò d-à-h-à-e- ------------------- wǒ dǎguò diànhuàle.
Am povestit. 我-说过-了-。 我 说_ 了 。 我 说- 了 。 -------- 我 说过 了 。 0
wǒ dǎ-uò ------à--. w_ d____ d_________ w- d-g-ò d-à-h-à-e- ------------------- wǒ dǎguò diànhuàle.
Am povestit toată povestea. 我 - 整个事情-- -过 了 。 我 把 整___ 都 说_ 了 。 我 把 整-事- 都 说- 了 。 ----------------- 我 把 整个事情 都 说过 了 。 0
Wǒ ---hí -ài -- -i-n--à--. W_ y____ z__ d_ d_________ W- y-z-í z-i d- d-à-h-à-e- -------------------------- Wǒ yīzhí zài dǎ diànhuàle.
a învăţa -习 学_ 学- -- 学习 0
Wǒ -īzh--z----- di-n-u-l-. W_ y____ z__ d_ d_________ W- y-z-í z-i d- d-à-h-à-e- -------------------------- Wǒ yīzhí zài dǎ diànhuàle.
Am învăţat. 我-学- 过了-。 我 学_ 过_ 。 我 学- 过- 。 --------- 我 学习 过了 。 0
Wǒ-y-zhí---i d---ià-h--l-. W_ y____ z__ d_ d_________ W- y-z-í z-i d- d-à-h-à-e- -------------------------- Wǒ yīzhí zài dǎ diànhuàle.
Am învăţat toată seara. 我 学习- -个 -上 。 我 学__ 整_ 晚_ 。 我 学-了 整- 晚- 。 ------------- 我 学习了 整个 晚上 。 0
Tí w--t---w-n wè-tí,--èn T_ w_____ w__ w_____ w__ T- w-n-í- w-n w-n-í- w-n ------------------------ Tí wèntí, wèn wèntí, wèn
a lucra 工- 工_ 工- -- 工作 0
T- ---tí, --n-wèntí,--èn T_ w_____ w__ w_____ w__ T- w-n-í- w-n w-n-í- w-n ------------------------ Tí wèntí, wèn wèntí, wèn
Am lucrat. 我 工----。 我 工_ 了 。 我 工- 了 。 -------- 我 工作 了 。 0
T- -èn----wèn -è-t---w-n T_ w_____ w__ w_____ w__ T- w-n-í- w-n w-n-í- w-n ------------------------ Tí wèntí, wèn wèntí, wèn
Am lucrat toată ziua. 我 工- --一整- 。 我 工_ 了 一__ 。 我 工- 了 一-天 。 ------------ 我 工作 了 一整天 。 0
wǒ-wè-guò-e. w_ w________ w- w-n-u-l-. ------------ wǒ wènguòle.
a mânca -饭 吃_ 吃- -- 吃饭 0
wǒ w-n---le. w_ w________ w- w-n-u-l-. ------------ wǒ wènguòle.
Am mâncat. 我 -----。 我 吃_ 了 。 我 吃- 了 。 -------- 我 吃过 了 。 0
w- ---g--l-. w_ w________ w- w-n-u-l-. ------------ wǒ wènguòle.
Am mâncat toată mâncarea. 我 - -部饭菜-都 吃- 了-。 我 把 全___ 都 吃_ 了 。 我 把 全-饭- 都 吃- 了 。 ----------------- 我 把 全部饭菜 都 吃光 了 。 0
W------á----ngc---g ----w-n-í. W_ y_____ j________ w__ w_____ W- y-q-á- j-n-c-á-g w-n w-n-í- ------------------------------ Wǒ yǐqián jīngcháng wèn wèntí.

Istoria lingvisticii

Oamenii au fost mereu fascinaţi de limbi. De aceea istoria lingvisticii este foarte veche. Lingvistica este studiul sistematic al limbii. Oamenii contemplă limba de mii de ani. Diferitele culturi au dezvoltat sisteme diferite. Astfel s-au născut diferite descrieri ale limbii. Lingvistica de astăzi se bazează pe teorii vechi. Multe tradiţii au pornit din Grecia. Dar lucrarea cea mai veche despre limbă a apărut în India. A fost scrisă acum 3000 de ani de către gramaticianul Sakatayana. În antichitate, filozofi precum Platon studiau singuri limbile. Teoriile lor au fost apoi dezvoltate de către autorii romani. Arabii şi-au creat şi ei propriile tradiţii în secolul 8. Chiar şi atunci, operele lor conţineau descrieri exacte ale limbii arabe. În timpurile moderne, omul a vrut să găsească originea limbii. Savanţii au fost interesaţi de istoria limbii. În secolul 18, au început să compare limbile. Ei au vrut să afle cum s-au dezvoltat limbile. Mai târziu, s-au concentrat asupra studiului limbii ca sistem. Întrebarea principală a fost cum funcţionează limba. Astăzi, există multe multe direcţii în ceea ce priveşte lingvistica. După anii '50, s-au dezvoltat multe discipline. Acestea au fost puternic influenţate de alte ştiinţe. De exemplu, psiholingvistica sau comunicarea interculturală. Orientările cele mai recente în lingvistică sunt foarte specializate. Lingvistica feministă este un exemplu în acest sens. Aşadar, istoria lingvisticii continuă. Cât timp există limbile, oamenii vor gândi!