Не з--я---ли --й-ме--би--.
Н_ з___ д___ т__ м_ о_____
Н- з-а- д-л- т-й м- о-и-а-
--------------------------
Не зная дали той ме обича. 0 P-dch--e--------he--ya --d-liP_________ i__________ s d___P-d-h-n-n- i-r-c-e-i-a s d-l------------------------------Podchineni izrecheniya s dali
Не-зн-я д-л---ой щ- -----рне.
Н_ з___ д___ т__ щ_ с_ в_____
Н- з-а- д-л- т-й щ- с- в-р-е-
-----------------------------
Не зная дали той ще се върне. 0 Pod-hin----izr--he-iy- s d--iP_________ i__________ s d___P-d-h-n-n- i-r-c-e-i-a s d-l------------------------------Podchineni izrecheniya s dali
Не-зна--да---той--- ---се -бад- ----ел-фо--.
Н_ з___ д___ т__ щ_ м_ с_ о____ п_ т________
Н- з-а- д-л- т-й щ- м- с- о-а-и п- т-л-ф-н-.
--------------------------------------------
Не зная дали той ще ми се обади по телефона. 0 N---nay- -al--toy me ob-c--.N_ z____ d___ t__ m_ o______N- z-a-a d-l- t-y m- o-i-h-.----------------------------Ne znaya dali toy me obicha.
П--ам-се-да-и т-------д--га.
П____ с_ д___ т__ и__ д_____
П-т-м с- д-л- т-й и-а д-у-а-
----------------------------
Питам се дали той има друга. 0 Ne z--y---ali --- sh-he--e vyrn-.N_ z____ d___ t__ s____ s_ v_____N- z-a-a d-l- t-y s-c-e s- v-r-e----------------------------------Ne znaya dali toy shche se vyrne.
Съ---в-- -е--е--- м- --ше.
С_______ с_ ч_ щ_ м_ п____
С-м-я-а- с- ч- щ- м- п-ш-.
--------------------------
Съмнявам се че ще ми пише. 0 Dali me --i--a?D___ m_ o______D-l- m- o-i-h-?---------------Dali me obicha?
Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi.
Acest lucru se întâmplă în mod automat.
Nu suntem conştienţi de acest lucru.
C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii.
Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru.
În fiecare zi aude lucruri noi.
Acesta primește noi stimuli, în mod constant.
Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual.
Tebuie să acționeze economic.
Prin urmare, se orientează după regularităţi.
Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori.
Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific.
Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală.
Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu.
Cu toate acestea, ei nu știu de ce.
Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat.
Adulții învață limbile diferit.
Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă.
Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale.
Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri.
Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix.
Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu.
Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului.
Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm.
Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe.
Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe.
Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica.
Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...