Не---ам да ---м- он в-ли.
Н_ з___ д_ л_ м_ о_ в____
Н- з-а- д- л- м- о- в-л-.
-------------------------
Не знам да ли ме он воли. 0 Za-i-n- rečen-ce s- -a-liZ______ r_______ s_ d_ l_Z-v-s-e r-č-n-c- s- d- l--------------------------Zavisne rečenice sa da li
Н- зн-- -а-ли-ће--е-о- -ра---и.
Н_ з___ д_ л_ ћ_ с_ о_ в_______
Н- з-а- д- л- ћ- с- о- в-а-и-и-
-------------------------------
Не знам да ли ће се он вратити. 0 Z----ne -eče-i-- sa d---iZ______ r_______ s_ d_ l_Z-v-s-e r-č-n-c- s- d- l--------------------------Zavisne rečenice sa da li
Д--ли ће-с- он---а----?
Д_ л_ ћ_ с_ о_ в_______
Д- л- ћ- с- о- в-а-и-и-
-----------------------
Да ли ће се он вратити? 0 Ne zn-- -a--i m- on v--i.N_ z___ d_ l_ m_ o_ v____N- z-a- d- l- m- o- v-l-.-------------------------Ne znam da li me on voli.
Да ли--е м--о-----ват-?
Д_ л_ ћ_ м_ о_ п_______
Д- л- ћ- м- о- п-з-а-и-
-----------------------
Да ли ће ме он позвати? 0 Ne zn-m--- -----e-s--o- -ra-i-i.N_ z___ d_ l_ ć_ s_ o_ v_______N- z-a- d- l- c-e s- o- v-a-i-i---------------------------------Ne znam da li će se on vratiti.
М---и-ли он ипак ---м--е?
М____ л_ о_ и___ н_ м____
М-с-и л- о- и-а- н- м-н-?
-------------------------
Мисли ли он ипак на мене? 0 N--z-a---a--- c-e me --zv-t-.N_ z___ d_ l_ ć_ m_ p_______N- z-a- d- l- c-e m- p-z-a-i------------------------------Ne znam da li će me pozvati.
Го---- -и-он----к----и--?
Г_____ л_ о_ и___ и______
Г-в-р- л- о- и-а- и-т-н-?
-------------------------
Говори ли он ипак истину? 0 D- li-me o------ v-li?D_ l_ m_ o_ i___ v____D- l- m- o- i-a- v-l-?----------------------Da li me on ipak voli?
Д- -и ћ--м---н-ипак п-----?
Д_ л_ ћ_ м_ о_ и___ п______
Д- л- ћ- м- о- и-а- п-с-т-?
---------------------------
Да ли ће ми он ипак писати? 0 Da ---ć- se -- vr-tit-?D_ l_ ć_ s_ o_ v_______D- l- c-e s- o- v-a-i-i-------------------------Da li će se on vratiti?
Да -- ће--е-он ипак-оже----?
Д_ л_ ћ_ м_ о_ и___ о_______
Д- л- ћ- м- о- и-а- о-е-и-и-
----------------------------
Да ли ће ме он ипак оженити? 0 D- li -́- -e -n -oz-at-?D_ l_ ć_ m_ o_ p_______D- l- c-e m- o- p-z-a-i-------------------------Da li će me on pozvati?
Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi.
Acest lucru se întâmplă în mod automat.
Nu suntem conştienţi de acest lucru.
C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii.
Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru.
În fiecare zi aude lucruri noi.
Acesta primește noi stimuli, în mod constant.
Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual.
Tebuie să acționeze economic.
Prin urmare, se orientează după regularităţi.
Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori.
Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific.
Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală.
Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu.
Cu toate acestea, ei nu știu de ce.
Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat.
Adulții învață limbile diferit.
Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă.
Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale.
Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri.
Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix.
Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu.
Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului.
Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm.
Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe.
Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe.
Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica.
Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...