Dicționar de expresii

ro Conjuncţii 1   »   sl Vezniki 1

94 [nouăzeci şi patru]

Conjuncţii 1

Conjuncţii 1

94 [štiriindevetdeset]

Vezniki 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Aşteaptă până se opreşte ploaia. P-ča---,--o---r n- p-e-eha d-ž. P_______ d_____ n_ p______ d___ P-č-k-j- d-k-e- n- p-e-e-a d-ž- ------------------------------- Počakaj, dokler ne preneha dež. 0
Aşteaptă până e gata. P------, d-k-----e konča-. P_______ d_____ n_ k______ P-č-k-j- d-k-e- n- k-n-a-. -------------------------- Počakaj, dokler ne končam. 0
Aşteaptă până se întoarce. Poč--a-, d--ler ---------e. P_______ d_____ s_ n_ v____ P-č-k-j- d-k-e- s- n- v-n-. --------------------------- Počakaj, dokler se ne vrne. 0
Aştept până mi s-a uscat părul. Po-a-a-- d-k--r--e mi ---po-u--j- l-s-e. P_______ d_____ s_ m_ n_ p_______ l_____ P-č-k-m- d-k-e- s- m- n- p-s-š-j- l-s-e- ---------------------------------------- Počakam, dokler se mi ne posušijo lasje. 0
Aştept până se termină filmul. Poč--am,-dokler--e--ilm ne k-nč-. P_______ d_____ s_ f___ n_ k_____ P-č-k-m- d-k-e- s- f-l- n- k-n-a- --------------------------------- Počakam, dokler se film ne konča. 0
Aştept până se face verde la semafor. P--aka-, do-ler ---af-r -e--- ----n. P_______ d_____ s______ n_ b_ z_____ P-č-k-m- d-k-e- s-m-f-r n- b- z-l-n- ------------------------------------ Počakam, dokler semafor ne bo zelen. 0
Când mergi în concediu? Kd-j-se -dp-lj----a-do-ust? K___ s_ o_______ n_ d______ K-a- s- o-p-l-e- n- d-p-s-? --------------------------- Kdaj se odpelješ na dopust? 0
Încă înainte de vacanţa de vară? Še-pred----e---m- -o--t---ami? Š_ p___ p________ p___________ Š- p-e- p-l-t-i-i p-č-t-i-a-i- ------------------------------ Še pred poletnimi počitnicami? 0
Da, încă înainte să înceapă vacanţa de vară. Ja--še-p-e-e---- zač--j- pol-t-- ----tni-e. J__ š_ p_____ s_ z______ p______ p_________ J-, š- p-e-e- s- z-č-e-o p-l-t-e p-č-t-i-e- ------------------------------------------- Ja, še preden se začnejo poletne počitnice. 0
Repară acoperişul înainte să vină iarna. P-p-avi -treho,--reden-s- -a-n---i-a. P______ s______ p_____ s_ z____ z____ P-p-a-i s-r-h-, p-e-e- s- z-č-e z-m-. ------------------------------------- Popravi streho, preden se začne zima. 0
Spală-te pe mâini înainte să te aşezi la masă. U-ij----rok-, p-e-en --deš--a ---o. U___ s_ r____ p_____ s____ z_ m____ U-i- s- r-k-, p-e-e- s-d-š z- m-z-. ----------------------------------- Umij si roke, preden sedeš za mizo. 0
Închide geamul înainte să ieşi. Z---- ok-----re--n ------e-. Z____ o____ p_____ g___ v___ Z-p-i o-n-, p-e-e- g-e- v-n- ---------------------------- Zapri okno, preden greš ven. 0
Când vii acasă? K--j----d---d-m--? K___ p_____ d_____ K-a- p-i-e- d-m-v- ------------------ Kdaj prideš domov? 0
După curs? P- ----u? P_ p_____ P- p-u-u- --------- Po pouku? 0
Da, după ce se termină cursul. J-,-p-t-m k- b- -on-c p-uk-. J__ p____ k_ b_ k____ p_____ J-, p-t-m k- b- k-n-c p-u-a- ---------------------------- Ja, potem ko bo konec pouka. 0
După ce a avut un accident nu a mai putut lucra. P-te---k- s- m---e-zgo---a--e--e-a,-n--ve--mog-- -e-a--. P_____ k_ s_ m_ j_ z______ n_______ n_ v__ m____ d______ P-t-m- k- s- m- j- z-o-i-a n-s-e-a- n- v-č m-g-l d-l-t-. -------------------------------------------------------- Potem, ko se mu je zgodila nesreča, ni več mogel delati. 0
După ce şi-a pierdut slujba a plecat în America. Pot-m---- je--z-u-il de-o, je o-šel-- A-e-i-o. P_____ k_ j_ i______ d____ j_ o____ v A_______ P-t-m- k- j- i-g-b-l d-l-, j- o-š-l v A-e-i-o- ---------------------------------------------- Potem, ko je izgubil delo, je odšel v Ameriko. 0
După ce a plecat în America s-a îmbogăţit. P-te-- -o-j--š-- v A--r-k-- je ---ta--b--at. P_____ k_ j_ š__ v A_______ j_ p_____ b_____ P-t-m- k- j- š-l v A-e-i-o- j- p-s-a- b-g-t- -------------------------------------------- Potem, ko je šel v Ameriko, je postal bogat. 0

Cum să învățăm două limbi străine simultan

Limbile străine devin tot mai importante în prezent. Mulți oameni învață o limbă străină. Există, totuși, multe limbi interesante în lume. Prin urmare, mulți oameni învață mai multe limbi în același timp. Nu este de obicei o problemă în cazul în care copiii cresc bilingv. Creierul lor învață în mod automat ambele limbi. Când sunt mai în vârstă știu să facă diferenţa între ele. Persoanele bilingve recunosc caracteristicile ambelor limbi. La adulţi, este diferit. Ei nu pot învăța la fel de ușor două limbi simultan. Cei care învaţă două limbi străine deodată, trebuie să respecte unele reguli. În primul rând, este important de a compara cele două limbi. Limbile care fac parte din aceeași familie sunt adesea foarte asemănătoare. Acest lucru poate genera confuzii. Prin urmare, este logic să se analizeze cu atenție ambele limbi. De exemplu, puteți face o listă. Aici puteți înregistra asemănările și deosebirile. În acest fel creierul este forțat să lucreze cu ambele limbi intens. Astfel, se pot memora mai uşor particularitățile existente între cele două limbi. Se pot alege, de asemenea, culori și dosare separate pentru fiecare limbă. Aceasta face clară distincţia dintre cele două limbi. Este diferit atunci atunci când o persoană învață limbi neasemănătoare. Nu există pericolul confuziilor, în cazul a două limbi foarte diferite. În acest caz, există pericolul comparării limbilor! Dar este mai bine să comparăm limbile cu limba maternă. Atunci când creierul recunoaște contrastul, va învăţa mai eficient. De asemenea, este important ca ambele limbi să fie învățate cu aceeaşi intensitate. Teoretic, nu contează pentru creier câte limbi învaţă...